ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI EMINESCU -IPOTEȘTI
Prof.VASILIU EUGEN
Matematica este acceptată ca o ştiinţă, una în care
noţiunile şi legăturile dintre noţiuni sunt definite şi demonstrate cu mare
precizie. Unul dintre scopurile matematicii este acela de a formula întrebări
şi de a da răspunsuri la intrebările puse.De altfel,viaţa însăşi se desfăşoară
între întrebări şi răspunsuri.Răspundem la întrebare şi apare încă cel puţin
una.
Învăţarea în acest domeniu creează
perseverenţă,tenacitate,voinţa,răbdare,putere de sinteză,intuiţie,spirit de
inventivitate.Toate acestea nu se obţin uşor,dar cel căruia i se formează de
mic,nu va avea probleme în viaţă. Matematica dispune de largi valenţe
formative.Specificul activităţii matematice constă în faptul că ea reprezintă o
tensiune,o încordare,o mobilizare a tuturor componentelor psihicului uman, dar
cu precădere a gândirii ,a inteligenţei.
Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a noţiunilor de bază ale matematicii cât şi posibilitatea aplicării ei în activitatea ulterioară în şcoală,dar şi în viaţa cotidiană.
Studierea matematicii are o importanţă deosebită prin
obiectivele specifice:
· Formarea unei gândiri matematice
· Determinarea unor comportamente practice orientate spre
folosirea activă a noţiunilor şi cunoştinţelor asimilate
· Depistarea elementelor de afirmare a creativităţii
Învăţarea este un proces activ de
cunoaşterecare este cu atât mai valoros cu cât se
realizează prin
efort propriu şi cu mijloace şi tehnici cât mai productive.
În
învăţarea matematicii,efortul intelectual se situează pe primul plan.Acesta
constă în:observarea obiectelor şi fenomenelor nu sub aspectul
particularităţilor acestora,ci sub aspectele lor
logice(mulţimi,apartenenţă,relaţii);operarea cu mulţimile concrete de
obiecte,cu accent pe logica pe care o relevă aceste operaţii.
În învăţământul modern al matematicii se impune,mai întâi,o
intuiţie activă,elevul învîţând nu atât prin urmărirea demonstraţiilor cu
material didactic pe care le face profesorul,cât prin efectuarea directă a unor
operaţii concrete,cu sprijinul sau cu ajutorul acestor materiale.
Intuiţia
activă în învăţarea matematicii presupune relevarea,în cadrul operaţiilor
concrete cu obiectele conţinutului
ştiinţific al noţiunilor respective,a esenţei lor matematice.
Încă din
primii ani de viaţă,copilul încearcă să-şi rezolve singur situaţiile ,,de
viaţă’’.Ajuns la vârsta şcolarităţii,acesta trebuie să intuiască,să le descopere.Aceste
lecţii capătă sens în activităţile de
cunoaştere a lumii.
Profesorul nu-i
învaţă matematică pe elevi,ci îi provoacă prin problemele sau situaţiile
problemă propuse spre rezolvare să gândească matematic,punându-i frecvent în
situaţia de a ,,matematiza’’aspectele reale de viaţă.
Pentru clasa a V-a m-am gândit la următoarele aspecte
practice:
-efectuarea
de măsurători în clasă ,respectiv în curtea şcolii pentru a afla
lungimea,lăţimea,perimetrul ;
-efectuarea
de măsurători pentru a afla capacitatea unor vase;
-vizită
prin magazine pentru a observa preturile obiectelor, reducerile
existente,restul primit la un bon de produse cumparate;
-ghicitori,rebusuri;
-prelucrarea
datelor cuprinse în tabele;
-prelucararea
datelor cuprinse în grafice;
-realizarea
unor reţete de suc,salată de fructe in care se folosesc fractii dintr-un intreg
sau procente;
-exerciţiu-joc: ,,La magazin’’ ,,Ionel a strâns în puşculiţa sa suma de 90 lei.Aflaţi ce obiecte ar putea
cumpăra dintre cele pe care le doreşte ştiind că o pereche de adidaşi costă 48
lei,un joc costă 37 lei,un trening costă 51 lei?
-folosirea
in orele de matematica a cunostintelor
asimilate la :limba
română,istorie,muzică,arte plastice,abilităţi practice;
În lumina consideraţiilor asupra
integrării conţinuturilor, a privi matematica doar ca pe o simplă disciplină
constituie o eroare, iar învăţarea matematicii prin activităţi practice a
devenit o necesitate de multă vreme. Viaţa în sine este o continuă “matematică
a existenţei”fiinţei umane pe pământ, la care nimeni nu-şi permite să rămână
corigent, căci nu întâmplător, “Matematica este limba...în care Dumnezeu a
creat lumea”. ( Sesiunea de comunicări
ştiinţifice – mai 2010 – Şcoala Generală nr. 2 Braşov- “Aplicaţii ale
matematicii. Abordări interdisciplinare”).
În viaţa de toate zilele, matematica are importanţa sa
deosebită, recunoscută în întreaga lume.
Matematica este o disciplină creativă şi pasionantă. Ea
poate produce momente de plăcere şi încântare când elevul rezolvă o problemă
pentru prima dată, descoperă o rezolvare mai elegantă a problemei sau vede pe
neaşteptate conexiuni ascunse. Cu toate acestea, pentru mulţi dintre elevi,
matematica rămâne o mare necunoscută fără prea multe soluţii pentru ei, dacă nu
este legată de viaţa lor de zi cu zi şi nu este aplicată în practică, fapt
pentru care am ales să prezentăm câteva exemple de activităţi practice pentru
învăţarea şi utilizarea unităţilor de măsură la clasa a V-a , având drept temei
câteva din neajunsurile observate de-a lungul timpului la copii. De exemplu,
elevii nu reuşesc să-şi formeze imaginea corectă a lungimii metrului şi nu pot
să concretizeze această lungime comparativ cu talia lor sau cu lungimea pe care
o reprezintă braţele întinse lateral sau
chiar lungimea băncii în care stau şi nu cunosc, cu aproximaţie, dimensiunile
sălii de clasă, ale camerei de locuit, ale terenului de sport sau ale şcolii în
care învaţă. Referindu-ne la predarea şi aplicarea unităţilor de arie si volum ,multi elevi isi
insusesc modul de a calcula o suprafata sau capacitatea unui vas ,doar daca se
folosesc modalitati practice.
Conexiunile matematicii cu viaţa de zi cu zi şi, mai târziu
, în clasele mai mari, chiar şi cu alte domenii ale cunoaşterii şi vieţii, le
formează elevilor o gândire logică şi flexibilă, le sporeşte motivaţia pentru
studiul matematicii şi îi conduc la înţelegerea unitară a lumii înconjurătoare,
putând fi, de altfel, şi un instrument eficace în vederea petrecerii timpului
liber în mod plăcut şi constructiv.
,,Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli,ci o
făclie pe care trebuie să o aprinzi,astfel,încât mai târziu,să luminaze cu
propria lumină’’
Plutarh
BIBLIOGRAFIE
Vălcan,D.,Metodologia rezolvării problemelor de
aritmetică,Casa Cărţii de Ştiinţă,Cluj-Napoca,2007
Cârjan F.,Didactica matematicii,Editura Paralela 45,piteşti
2002
Săvulescu D.,Metodica predării matermaticii în ciclul
primar,Editura,,Gheorghe Alexandru’’Craiova 2008
Sesiunea de comunicări ştiinţifice – mai 2010
– Şcoala Generală nr. 2 Braşov- “Aplicaţii ale matematicii. Abordări
interdisciplinare”).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu