Prin structură, obiective şi conţinut, educaţia
trebuie să răspundă necontenit exigenţelor cerute de evoluţia realităţii
naţionale şi internaţionale. Semnificaţia şi eficienţa actului educativ sunt
date de disponibilitatea educaţiei de adaptare şi autoreglare faţă de cerinţele
tot mai numeroase ale spaţiului social.
Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină
importantă a şcolilor contemporane, chiar dacă au existat şi poziţii sceptice
care au susţinut că învăţământul actual
nu contribuie la dezvoltarea creativităţii, observându-se că el cultivă mai
ales gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de
libertate favorabil imaginaţiei creatoare.
Creativitatea este un complex de
însuşiri şi aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează produse
noi şi valoroase pentru societate.
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui
copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze
stabilirea unor relaţii care să nu
exagereze prin autoritate, să ofere ocazii
elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine,
într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor
cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o
concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi
dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de
cunoastere şi de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun
îmbinarea activităţii şcolare cu activităţi extracurriculare ce au numeroase
valenţe formative. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare permite
şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative. În acest cadru şi
educatorul îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de
învăţare realizată la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei,
cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag individul la viaţa
socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează
elevii către activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind
la formarea personalităţii. De aceea şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai
variate forme.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din timp a materialului de
către cadrul didactic, abordarea creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând, măiestrie pedagogică
şi dragoste pentru copii.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin varietatea
formelor şi a conţinutului, prin durata
lor, prin metodele folosite, prin utilizarea unei forme specifice de verificare
şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de colaborare, de apropiere, de
încredere şi de prietenie dintre cadrele didactice şi elevi.
Accepţiunea termenului are un sens foarte larg.
În sens restrâns, termenul se referă la toate manifestările organizate de
şcoală, cu obiective educative şi recreative, care se desfăşoară în afara
programului şcolar. Pot fi şi activităţi extraşcolare de masă - excursii,
concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de
elevi. În acest sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică.
Activităţile extracurriculare se
desfăşoară sub forme variate, ca de exemplu: activităţi artistice, ştiinţifice,
activităţi sportive, obşteşti, turistice ş.a.m.d. Astfel de activităţi oferă
numeroase prilejuri de afirmare a elevilor, de
dezvoltare a personalităţii acestora, întrucât lumea actuală este
stăpânită de televizor sau de calculator .
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se
pot realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.
Astfel de activităţi asigură un contact direct cu obiectele şi fenomenele
în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. În acest
sens, am organizat excursii cu elevii la
cetatea Sucevei, Cetatea Neamţului,mănăstirile din nordul Moldovei, obiective
turistice din judeţ, etc.
Am constatat că aceste activităţi au
îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au
încurajat şi exprimarea liberă a copiilor în afara clasei. S-a mai observat că
ei pot reprezenta cu mai multă
creativitate realitatea atunci când desenează, modelează sau au de alcătuit
scurte texte .
Serbarea este o
manifestare festivă, cu program complex, prilejuită de sărbătorirea diferitelor
evenimente de însemnătate naţională sau internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Serbarea şcolară este o activitate extracurriculară tradiţională, care are
mari valenţe educative. Această activitate permite exprimarea activă nu numai a
câtorva elevi mai talentaţi într-un domeniu sau altul, ci a unui număr cât mai
mare de elevi, fiecare contribuind, în felul lui, la reuşita comună.
Am realizat astfel de acţiuni cu ocazia zilei de 1 Decembrie, a
Crăciunului, a zilei de 8 Martie, a Zilei Europei sau la sfârşit de an şcolar,
oferindu-le elevilor posibilitatea de a se exprima liber oral, în scris sau
prin muzică.
Carnavalul este o manifestare veselă, antrenantă, plină de
mişcare şi surprize. Am organizat carnavale cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cu
ocazia Zilei Pământului sau cu ocazia zilei de 1 Iunie. Participanţii au purtat
costume întruchipând diverse personaje, iar jocul de rol a stimulat imaginaţia elevilor. Element
dominant al carnavalului a fost dansul, intercalat cu diverse forme de
manifestări artistice. Elevii
au avut posibilitatea de a se manifesta liber, atât în crearea costumului , cât
şi în interpretarea/realizarea unor monologuri.
Concursurile sunt
forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite teme.
Am organizat la nivel de şcoală concursuri de dans, de creaţii artistice, de
desen, între clase paralele sau între clasele de nivel primar, dar am
participat şi la
Concursul Naţional de creaţie plastică ,,Roata
anotimpurilor”, ediţia ,,Fantezii de toamnă” din judeţul Botoşani, prin care
s-a stimulat dezvoltarea creativităţii elevilor.
Vizionarea spectacolelor, a filmelor, a diafilmelor sau a emisiunilor de
televizor sunt forme de
activităţi prin care elevul nu doar dobândeşte informaţii, ci este stimulat
spre activităţi de pictură, dans ş.a.m.d. determinând astfel şi dezvoltarea
creativităţii.
Activităţile extraşcolare au o mare valoare educativă întrucât realizarea
lor se face şi din punct de vedere interdisciplinar. Astfel de activităţi am
realizat în cadrul proiectului ,,Eminescu în suflet de copil”, marcat în final
de o activitate comună, clasa a-IV-a cu clasa I, ce a presupus muncă în echipe
combinate, dar şi în stimularea potenţialului creativ al copiilor prin
organizarea şi derularea unor programe artistice sau a unor expoziţii cu
lucrările elevilor. Dintre
acţiunile ce au fost practici de succes în şcoală aş enumera:
-realizarea unei expoziţii cu vânzare de diverse obiecte realizate de
elevi;
-organizarea de serbări;
-activitatea de strângere şi de dăruire de fonduri şi de dulciuri pentru
copiii devaforizaţi din comunitate;
-vizionarea diverselor materiale realizate în Power Point cu ajutorul
video-proiectorului;
-participarea la concursuri desfăşurate în altă localitate;
-organizarea unor tombole;
-desfăşurarea unor concursuri sportive cu ocazia zilei de 1 Iunie;
-vizionarea unor piese de teatru la şcoală sau la Teatrul Vasilache- Botoşani.
Aceste acţiuni au determinat dezvoltarea creativităţii civice,
artistice şi a responsabilităţii faţă de
problemele comunităţii.
În şcoala noastră, împreună cu profesorul de educaţie fizică s-au realizat
şi activităţi extracurriculare sportive care să fie bazate pe practicarea
liberă a unor forme de mişcare şi s-a constatat că elevii au fost interesaţi de
aceste activităţi, manifestând o atitudine pozitivă pentru practicarea liberă a
exerciţiilor de mişcare.
Cred că în orice şcoală cadrele didactice trebuie să promoveze activităţile extracurriculare,
stimulând astfel inventivitatea şi creativitatea elevului.
Am realizat activităţi extracurriculare programate şi proiectate din timp,
diverse atât ca formă, cât şi conţinut, ce s-au desfăşurat în şcoală, în afara
ei, în comunitate, folosind metode active şi stimulative pentru participarea
elevilor.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el,
în primul rând, o atitudine creatoare, atât în
modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii,
asigurând astfel o atmosferă relaxantă
care să permită stimularea creativă a elevilor.
Actul educativ şi instructiv se
realizează prin alte forme, care se pot schimba în funcţie de valoarea
randamentului final. Acţiunile sunt bine plănuite, încât posibilităţile finale
sunt discutate în cel mai mic amănunt. Pentru ca, paradoxal, apoi să se permită
schimbări care par mai potrivite în faza muncii concrete. Acest schimb de
opinii, planuri şi idei duc la progresul conştient, provocat, influenţat şi
permanent îmbunătăţit. Elevii sunt deprinşi să gândească şi să facă schimbări
în mers, să se adapteze, să depăşească un eventual eşec prin căutarea
alternativei potrivite.
Consider
că am oferit elevilor mei, colegilor, celorlalţi elevi, părinţilor, un cadru
educativ şi instructiv în care fiecare persoană să poată oferi o realizare de
calitate, să poată urmări şi prelua experienţe valoroase, să găsească şi să
aleagă alternative potrivite.
Apreciez acest simpozion, un bun prilej de
cunoaştere a colegilor mei preocupaţi de a face ceva pentru învăţământ. Am
nevoie de experienţa celor care s-au implicat mai mult sau mai bine. Sunt
convinsă că alţii au avut bucuria de a savura succesul prin alte forme de
activităţi inventate pentru a schimba calitatea învăţământului.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului
creativ în cadrul activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a
modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel de
activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE:
1.Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa
coord. , ( 2008), Psihologie şcolară, Ed.Polirom, Iaşi
2.Ştefan, Mircea (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucureşti
3.Manolache, Anghel-coord. general (1979), Dicţionar de pedagogie,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
4.Revista învăţământ
primar nr. 4 din 1998, Contribuţia activităţilor extraşcolare în
optimizarea procesului de învăţământ
