Şcoală-familia-prevenirea violenței juvenile studiu de caz


Prof. Istrăţa Andreea Mihaela
Liceul Tehnologic “Horia Vintilă”, Segarcea

Motivatia alegerii temei

Una dintre marile probleme ale lumii contemporane este violenta. Acest fenomen este puternic mediatizat, cercetarile si statisticile oficiale raportând o crestere spectaculoasa a fenomenului în ultimele doua decenii, astfel încât escaladarea acesteia în scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din câmpul educatiei formale. Zilnic, mass-media prezinta diverse scene de violenta petrecute în scoala, de la cele mai usoare forme, pâna la cele mai violente.
     Chiar daca este o problema delicata, stapânirea acestui fenomen nu se poate face decât daca îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatile de prevenire.
     Asumarea cu seriozitate si responsabilitate de catre scoala a ghidarii educative a elevilor presupune confruntarea noastra, a cadrelor didactice cu problemele cotidiene ale comportamentelor agresive si violente ale elevilor, generate de cauze concrete precum anturaj, familii dezorganizate, carente educationale, consum de alcool sau droguri.
    Din aceasta cauza se impune afectarea unui timp special identificarii si solutionarii problemelor fiecarui elev în parte sau ale grupului de elevi si îmbunatatirea parteneriatului scoala-familie-institutii implicate în procesul educational ( biserica, politia, etc..).
 Importanta  temei
    Scolii îi revine o responsabilitate majora în educarea si formarea la elevi a atitudinilor si comportamentelor non-violente. Educatia în scoala trebuie sa vizeze ansamblul personalitatii elevului, urmarind sa-i formeze nu numai orizontul cultural, ci si cel afectiv, motivational, volitiv, atitudinal, sa-i sustina eforturile, sa-i largeasca interesele, sa-i determine progresiv orientarea si sa-i optimizeze procesul de socializare.
    Violenta este un act brutal, în afara regulilor si legilor, incompatibil cu ideea de dreptate. Violenta înseamna negarea existentei unei persoane, este o forma de anulare, prin forta, a libertatii de actiune si de exprimare a acesteia. Violenta poate rani fizic si psihic, redeschide rani nevindecate, poate fragiliza persoana umana într-atât încât aceasta sa fie afectata tot restul vietii.
    Scoala constituie un spatiu social de transmitere si asimilare de informatii, dar si de modelare a personalitatii si de socializare. scoala este unul din mediile unde energia agresiva este mobilizata si drept urmare trebuie sa raspunda exigentelor adaptarii  elevilor la continutul de cunostinte, la metodele de lucru propuse, la modul de functionare si la regulile de disciplina.
 Problema cercetării:
Problema care face obiectul acestei cercetări este atitudinea refractara ,  violenta  fizic si verbal a unui elev in timpul programului scolar, la inceputul clasei I, an scolar 2009-2010.


 Definirea obiectului cercetării:

Domeniul cercetării este reprezentat  de starile de refuz, refractare , de violenta fizica si verbala  ale unui copil de 6 ani in timpul unor activitati ludice desfasurate in cadru organizat ,in compania altor copii de aceeasi varsta.
Obiectul cercetării îl reprezintă depistarea factorilor generatori ai comportamentului mai sus amintit.

          Scopul cercetării:  
Scopul cercetării este ameliorarea comportamentului elevului, constientizarea de catre acesta a faptului ca un comportament calm, civilizat, binevoitor este calea cea mai eficienta de a rezolva problemele ivite și de a castiga respectul celor din jur.

 Obiectivele cercetării:

Cercetarea abordează un demers inductiv, de la fapte la generalizări şi işi propune următoarele obiective
·         atragerea familiei in demersul pedagogic ;
·         depistarea factorilor declansatori ai comportamentelor neadecvate, refractare si violente;
·         observarea evolutiei interactiunii, comunicarii cu colegii, integrarii in colectivul clasei;
·         formarea deprinderilor de muncă independentă si dezvoltarea gândirii,memoriei, atentiei,limbajului, imaginaţiei prin varietatea situaţiilor cărora trebuie să le facă faţă;
·         optimizarea randamentului scolar.


          Ipotezele cercetării:

·         daca se va  dobandi colaborarea familiei privind abordarea unor comportamente calme, calde, de incurajare a activitatilor pozitive ale copilului, atunci actiunile intreprinse la scoala vor avea continuitate si acasa;
·         daca se va obtine colaborarea tuturor elevilor din clasa, precum si a familiilor acestora, atunci ameliorarea comportamentelor violente va fi mai rapida ;
·         dacă se va urmari si  analiza fiecare comportament neadecvat, atunci se va depista factorul declansator dupa modelul "cauza-efect" ;
·         daca se va lucra diferentiat, atunci se vor inregistra progrese in randamentul scolar.

 Metodele de cercetare utilizate
Pe parcursul cercetarii am utilizat urmatoarele metode:
  • conversatia  didactica;
  • observatia sistematica;
  • studiul documentelor;
  • ancheta
  • analiza și sinteza.


                      DESFASURAREA  CERCETARII


NUME : Marius
DATA NASTERII: 2  aprilie 2004
LOCUL NASTERII : Craiova
DOMICILIU: Rast, Dolj
CLASA A II-A
SCOALA Gimnaziala Rast

 Familia
Tatal:   - fara loc de munca ,lucreaza cu ziua  pentru a-si intretine cei doi copii;
                 -nivel de studii – scoala profesionala;
Mama: -  muncitoare;
-          nivel de studii – scoala profesionala.
Sora mai mare : - eleva clasa aX-a;
Parintii locuiesc impreuna cu cei doi copii. Atmosfera familiala este deseori tensionata, au loc scandaluri ce sunt auzite de catre vecini. Tatal consuma alcool aproape in fiecare zi.
Starea de sanatate: elevul nu este inregistrat in evidentele medicului de familie cu vreo boala cronica .
Atmosfera familiala
Din discutiile cu vecinii și cu ceilalti parinti din clasa, am aflat ca Dani este adeseori batut ”cu pumnii și chiar cu picioarele” de catre tatal sau. De asemenea acesta foloseste adeseori un limbaj violent și vulgar. Se spune ca mama ar fi fost violata in adolescenta. În vacanta de dinaintea inceperii clasei a IX-a sora mai mare a fugit de acasa, practicand prostitutia in cateva orase din tara.

 Analiza si interpretarea datelor

Colectivul  clasei I este format din 14 elevi , in urma evaluarii initiale 10 elevi au dobandit calificativ FB, 2 elevi – calificativ B, 2 elevi –calificativ S. Dintre cei doi elevi cu calificativ S , unul este Dani, care  dadea dovada si de un comportament refractar la tot ce insemna activitate didactica si o mare neincredere in fortele proprii .
Primul demers a fost acela de a ma apropia de  baiat, de a-i castiga increderea.
Totul a fost bazat pe o interventie directa de tip joc .
Pasul urmator a fost reprezentat de discutiile purtate cu mama , pentru a afla daca elevului  ii place la scoala, daca vine cu placere sau obligat la scoala, daca vorbeste acasa despre ceea ce se petrece in clasa.
Mama  a cooperat intotdeauna, sprijinindu-l pe baiat, ajutandu-l la teme , impulsionandu-l sa participe alaturi de colegi  la activitati scolare si extrascolare , acordandu-i din ce in ce mai multa atentie acasa .
Fiecare comportament violent a fost urmat de o discutie invatator –elev –mama.
Colaborarea cu mamal a dat rezultate, deoarece Dani o iubeste și  tine cont de sfaturile si parerile acesteia. De asemenea colaborarea a vizat modul de continuare a invatarii acasa, modul cum poate fi ajutat.
Cu ocazia unei sedinte cu părintii, cand mama nu a putut veni, am reusit sa stau de vorba cu tatal, explicandu-i urmarile comportamentelor violente ale parintilor asupra copiilor. Acesta a negat ca l-ar bate pe Dani sau ca ar tipa la el. Nu am insistat, dar la fiecare intalnire am subliniat faptul ca toti copiii au nevoie de afectiunea părintilor.
Initial, parerea mea era ca Dani a fost dat la scoala prea devreme.
Am întocmit un pentru el un plan de interventie personalizat, care a vizat atat procesele cognitive, cat si pe cele afective.

 EVALUARE FINALĂ--CRITERIALĂ

Criterii de evaluare minimale:

- să identifice literele, cu accent pe b,d,p prin recunoaşterea lor şi prin verbalizare;
- să discrimineze forma grafemelor b, d, p în orice context ;
- să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
- să scrie corect, după dictare cuvinte de doua- trei silabe;

Criterii de evaluare maximale:

- să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d,p, în diferite poziţii;
- să transcriescrie  texte scurte, formate din propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafemele b,d,p ;
- să citească silabisind cuvintele un text scurt (4-6 propozitii) la prima vedere;

Instrumente de evaluare :

- fişe de lucru individuale;
- probe curriculare;
- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în part



BIBLIOGRAFIE

Eco, Umberto. [1997] (2000). Cum se face o lucrare de licenţă. Constanţa; Editura Pontica
Jinga, I. (1995) . Didactica moderna. Cluj Napoca; Editura Dacia
Revista. (2010).  Invatamantul prescolar, nr.1-. , Editura Arlequin


TRADIȚII LA AROMÂNI


„Aromânii sunt români absoluți!” Petre Țuțea

Prof. APOSTOL CARMEN CRISTINA
Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu”,
Loc. Dorohoi, Jud.Botoșani


            Între numeroasele comunităţi etno-lingvistice şi culturale din arealul balcanic se regăsește un grup restrâns de urmaşi ai romanităţii orientale, vorbitori ai dialectului meglenoromân, în locurile de origine din Grecia şi Republica Macedonia, în țara de „adopţie” România, în Turcia, dar şi răzleţ în unele state din Uniunea Europeană, S.U.A. ş.a. Referitor la modul în care este denumită această minusculă comunitate sud-dunăreană, membrii ei îşi spun vlaş (pl.) şi vla (sg.) sau vlau, acelaşi termen utilizându-l şi la denumirea aromânilor. Însă, în unele articole din presa primelor decenii ale secolului al XX-lea îi mai regăsim sub numele de vlahi din Meglen, aromâni din Meglen, români din Meglen, români megleniţi, megleniţi, megleni, meglenoromâni. Acest din urmă termen este, în opinia noastră, cel mai potrivit atât în accepţiunea lui de nume etnic, cât şi pentru a arăta dialectul acestor vorbitori, desemnând locul lor de baştină, structura etnică şi, nu în ultimul rând, faptul că idiomul vorbit este unul românesc.