Şcoală-familia-prevenirea violenței juvenile studiu de caz

Prof. Istrăţa Andreea Mihaela

Liceul Tehnologic “Horia Vintilă”, Segarcea

Motivatia alegerii temei

Una dintre marile probleme ale lumii contemporane este violenta. Acest fenomen este puternic mediatizat, cercetarile si statisticile oficiale raportând o crestere spectaculoasa a fenomenului în ultimele doua decenii, astfel încât escaladarea acesteia în scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din câmpul educatiei formale. Zilnic, mass-media prezinta diverse scene de violenta petrecute în scoala, de la cele mai usoare forme, pâna la cele mai violente.

     Chiar daca este o problema delicata, stapânirea acestui fenomen nu se poate face decât daca îi sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatile de prevenire.

     Asumarea cu seriozitate si responsabilitate de catre scoala a ghidarii educative a elevilor presupune confruntarea noastra, a cadrelor didactice cu problemele cotidiene ale comportamentelor agresive si violente ale elevilor, generate de cauze concrete precum anturaj, familii dezorganizate, carente educationale, consum de alcool sau droguri.

    Din aceasta cauza se impune afectarea unui timp special identificarii si solutionarii problemelor fiecarui elev în parte sau ale grupului de elevi si îmbunatatirea parteneriatului scoala-familie-institutii implicate în procesul educational ( biserica, politia, etc..).

 Importanta  temei

    Scolii îi revine o responsabilitate majora în educarea si formarea la elevi a atitudinilor si comportamentelor non-violente. Educatia în scoala trebuie sa vizeze ansamblul personalitatii elevului, urmarind sa-i formeze nu numai orizontul cultural, ci si cel afectiv, motivational, volitiv, atitudinal, sa-i sustina eforturile, sa-i largeasca interesele, sa-i determine progresiv orientarea si sa-i optimizeze procesul de socializare.

    Violenta este un act brutal, în afara regulilor si legilor, incompatibil cu ideea de dreptate. Violenta înseamna negarea existentei unei persoane, este o forma de anulare, prin forta, a libertatii de actiune si de exprimare a acesteia. Violenta poate rani fizic si psihic, redeschide rani nevindecate, poate fragiliza persoana umana într-atât încât aceasta sa fie afectata tot restul vietii.

    Scoala constituie un spatiu social de transmitere si asimilare de informatii, dar si de modelare a personalitatii si de socializare. scoala este unul din mediile unde energia agresiva este mobilizata si drept urmare trebuie sa raspunda exigentelor adaptarii  elevilor la continutul de cunostinte, la metodele de lucru propuse, la modul de functionare si la regulile de disciplina.

 Problema cercetării:

Problema care face obiectul acestei cercetări este atitudinea refractara ,  violenta  fizic si verbal a unui elev in timpul programului scolar, la inceputul clasei I, an scolar 2009-2010.

 Definirea obiectului cercetării:

Domeniul cercetării este reprezentat  de starile de refuz, refractare , de violenta fizica si verbala  ale unui copil de 6 ani in timpul unor activitati ludice desfasurate in cadru organizat ,in compania altor copii de aceeasi varsta.

Obiectul cercetării îl reprezintă depistarea factorilor generatori ai comportamentului mai sus amintit.

          Scopul cercetării:  

Scopul cercetării este ameliorarea comportamentului elevului, constientizarea de catre acesta a faptului ca un comportament calm, civilizat, binevoitor este calea cea mai eficienta de a rezolva problemele ivite și de a castiga respectul celor din jur.

 Obiectivele cercetării:

Cercetarea abordează un demers inductiv, de la fapte la generalizări şi işi propune următoarele obiective: 

·         atragerea familiei in demersul pedagogic ;

·         depistarea factorilor declansatori ai comportamentelor neadecvate, refractare si violente;

·         observarea evolutiei interactiunii, comunicarii cu colegii, integrarii in colectivul clasei;

·         formarea deprinderilor de muncă independentă si dezvoltarea gândirii,memoriei, atentiei,limbajului, imaginaţiei prin varietatea situaţiilor cărora trebuie să le facă faţă;

·         optimizarea randamentului scolar.

          Ipotezele cercetării:

·         daca se va  dobandi colaborarea familiei privind abordarea unor comportamente calme, calde, de incurajare a activitatilor pozitive ale copilului, atunci actiunile intreprinse la scoala vor avea continuitate si acasa;

·         daca se va obtine colaborarea tuturor elevilor din clasa, precum si a familiilor acestora, atunci ameliorarea comportamentelor violente va fi mai rapida ;

·         dacă se va urmari si  analiza fiecare comportament neadecvat, atunci se va depista factorul declansator dupa modelul "cauza-efect" ;

·         daca se va lucra diferentiat, atunci se vor inregistra progrese in randamentul scolar.

 Metodele de cercetare utilizate

Pe parcursul cercetarii am utilizat urmatoarele metode:

• conversatia  didactica;
• observatia sistematica;
• studiul documentelor;
• ancheta
• analiza și sinteza.

                      DESFASURAREA  CERCETARII

NUME : Marius

DATA NASTERII: 2  aprilie 2004

LOCUL NASTERII : Craiova

DOMICILIU: Rast, Dolj

CLASA A II-A

SCOALA Gimnaziala Rast

 Familia

Tatal:   - fara loc de munca ,lucreaza cu ziua  pentru a-si intretine cei doi copii;

                 -nivel de studii – scoala profesionala;

Mama: -  muncitoare;

-          nivel de studii – scoala profesionala.

Sora mai mare : - eleva clasa aX-a;

Parintii locuiesc impreuna cu cei doi copii. Atmosfera familiala este deseori tensionata, au loc scandaluri ce sunt auzite de catre vecini. Tatal consuma alcool aproape in fiecare zi.

Starea de sanatate: elevul nu este inregistrat in evidentele medicului de familie cu vreo boala cronica .

Atmosfera familiala

Din discutiile cu vecinii și cu ceilalti parinti din clasa, am aflat ca Dani este adeseori batut ”cu pumnii și chiar cu picioarele” de catre tatal sau. De asemenea acesta foloseste adeseori un limbaj violent și vulgar. Se spune ca mama ar fi fost violata in adolescenta. În vacanta de dinaintea inceperii clasei a IX-a sora mai mare a fugit de acasa, practicand prostitutia in cateva orase din tara.

 Analiza si interpretarea datelor

Colectivul  clasei I este format din 14 elevi , in urma evaluarii initiale 10 elevi au dobandit calificativ FB, 2 elevi – calificativ B, 2 elevi –calificativ S. Dintre cei doi elevi cu calificativ S , unul este Dani, care  dadea dovada si de un comportament refractar la tot ce insemna activitate didactica si o mare neincredere in fortele proprii .

Primul demers a fost acela de a ma apropia de  baiat, de a-i castiga increderea.

Totul a fost bazat pe o interventie directa de tip joc .

Pasul urmator a fost reprezentat de discutiile purtate cu mama , pentru a afla daca elevului  ii place la scoala, daca vine cu placere sau obligat la scoala, daca vorbeste acasa despre ceea ce se petrece in clasa.

Mama  a cooperat intotdeauna, sprijinindu-l pe baiat, ajutandu-l la teme , impulsionandu-l sa participe alaturi de colegi  la activitati scolare si extrascolare , acordandu-i din ce in ce mai multa atentie acasa .

Fiecare comportament violent a fost urmat de o discutie invatator –elev –mama.

Colaborarea cu mamal a dat rezultate, deoarece Dani o iubeste și  tine cont de sfaturile si parerile acesteia. De asemenea colaborarea a vizat modul de continuare a invatarii acasa, modul cum poate fi ajutat.

Cu ocazia unei sedinte cu părintii, cand mama nu a putut veni, am reusit sa stau de vorba cu tatal, explicandu-i urmarile comportamentelor violente ale parintilor asupra copiilor. Acesta a negat ca l-ar bate pe Dani sau ca ar tipa la el. Nu am insistat, dar la fiecare intalnire am subliniat faptul ca toti copiii au nevoie de afectiunea părintilor.

Initial, parerea mea era ca Dani a fost dat la scoala prea devreme.

Am întocmit un pentru el un plan de interventie personalizat, care a vizat atat procesele cognitive, cat si pe cele afective.

 EVALUARE FINALĂ--CRITERIALĂ

Criterii de evaluare minimale:

- să identifice literele, cu accent pe b,d,p prin recunoaşterea lor şi prin verbalizare;
- să discrimineze forma grafemelor b, d, p în orice context ;
- să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;
- să scrie corect, după dictare cuvinte de doua- trei silabe;

Criterii de evaluare maximale:

- să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d,p, în diferite poziţii;
- să transcriescrie  texte scurte, formate din propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafemele b,d,p ;
- să citească silabisind cuvintele un text scurt (4-6 propozitii) la prima vedere;

Instrumente de evaluare :

- fişe de lucru individuale;
- probe curriculare;
- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în part

BIBLIOGRAFIE

Eco, Umberto. [1997] (2000). Cum se face o lucrare de licenţă. Constanţa; Editura Pontica

Jinga, I. (1995) . Didactica moderna. Cluj Napoca; Editura Dacia

Revista. (2010).  Invatamantul prescolar, nr.1-. , Editura Arlequin

TRADIȚII LA AROMÂNI

„Aromânii sunt români absoluți!” Petre Țuțea

Prof. APOSTOL CARMEN CRISTINA

Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu”,

Loc. Dorohoi, Jud.Botoșani

            Între numeroasele comunităţi etno-lingvistice şi culturale din arealul balcanic se regăsește un grup restrâns de urmaşi ai romanităţii orientale, vorbitori ai dialectului meglenoromân, în locurile de origine din Grecia şi Republica Macedonia, în țara de „adopţie” România, în Turcia, dar şi răzleţ în unele state din Uniunea Europeană, S.U.A. ş.a. Referitor la modul în care este denumită această minusculă comunitate sud-dunăreană, membrii ei îşi spun vlaş (pl.) şi vla (sg.) sau vlau, acelaşi termen utilizându-l şi la denumirea aromânilor. Însă, în unele articole din presa primelor decenii ale secolului al XX-lea îi mai regăsim sub numele de vlahi din Meglen, aromâni din Meglen, români din Meglen, români megleniţi, megleniţi, megleni, meglenoromâni. Acest din urmă termen este, în opinia noastră, cel mai potrivit atât în accepţiunea lui de nume etnic, cât şi pentru a arăta dialectul acestor vorbitori, desemnând locul lor de baştină, structura etnică şi, nu în ultimul rând, faptul că idiomul vorbit este unul românesc. 

MIJLOACE DE PERSUASIUNE

            Discursul este o dezvoltare oratorică pe un anume subiect spus în public şi, în special, cu o ocazie solemnă, de  către un orator.

            Structura  discursului cuprinde trei dimensiuni: logos, kayros, charisma. Aceste trei elemente însumate asigură succesul unui discurs oratoric.

            Din punctul meu de vedere cel mai important nivel al discursului oratoric este reprezentat de logos, unul dintre factorii cei mai puternici de persuasiune

            In primul rând, logosul ( argumentatia logică)  reuneste trei concepte:  gândire, vorbire ,limbaj, deci, concepte care ţin de dimensiunea raţională a fiinţei umane, prin intermediul cărora se încearcă învingerea sau convingerea auditoriului.

            Logosul face legătura între sine şi ceilalţi, Aristotel consideră că orice comunicare ar putea fi realizată doar prin această strategie pentru că sunt reunite toate mijloacele, dovezi şi raţionamente, prin care vorbitorul apelează la argument de ordin raţional pentru a-şi susţine ideile.

            Centrul discursului este reprezentat de formularea unei probleme: pune probleme, sugerează probleme, se încheie cu probleme.

            In al doilea rând, apariţia oratorului în faţa publicului trebuie să beneficieze de o pregatire logico-conceptuală. Astfel, oratorul se gậndeşte la ceea ce trebuie să spună auditoriului, trebuie să găseasca echilibrul între tema enunţată si tratarea ei, nu se poate anunţa o temă si apoi aceasta să fie ignorată. Oratorul realizează o „prezentare anticipativă” în zona imaginaţiei, a ceea ce va spune, îṣi creează un scenariu în funcṭie de care ghidează argumentaṭia, asemenea actorilor care-ṣi interpretează rolul „în oglindă” înainte de a-l juca.

            In susṭinerea temei, oratorul are în vedere următoarele aspecte referitoare la modul în care-ṣi va prezenta ideile:

-       Identificarea celor mai puternice argumente;

-       Asigurarea inteligibilităṭii expunerii;

-       Echilibru între abstract şi pragmatic;

-       Pregătirea unor elemente de detensionare a atmosferei.

In momentul rostirii discursului în faṭa auditoriului de la tribună, logica prealabilă a oratorului se sincronizează cu logica concretă. Oratorul îsi adaptează discursul în funcṭie de gradul de expertiză al auditorului pentru a putea convinge.

Toate aceste elemente de care trebuie să ṭină seama oratorul l-au determina pe Cicero să-l definească prin două caracteristici: „ascuṭimea de minte a logicianului” si „ cugetarea filosofului”.

In al treilea rând, gandirea nu poate fi  conceptă in afara limbajului.

Platon este unul dintre primii filosofi care a vorbit despre puterea cuvintelor. In „Sofistul” ,de exemplu, el îṣi pune în gardă concetăţenii în faţa capacităṭii de seducṭie a oratorilor abili, fie că aceṣtia sunt oameni politici oportuniṣti sau sofiṣti. Această neliniṣte se regaseṣte ṣi astăzi.

Oratorul alege să exprime într-un anumit mod prin intermediul cuvintelor concepte.

Aristotel consideră că limbajul este în esenţa sa raṭional, ceea ce îl legă fundamental de toate nivelurile umanului. Logos înseamnă vorbire, în primul rậnd ”vorbire cu sens”, care exprimă justul ṣi injustul, bunul ṣi răul. Apoi (poate in primul rậnd), logosul este facultatea specific umană datorită careia omul, singur, are puterea de a acṭiona contrar obiceiului ṣi naturii, şi datorită căreia dobândeṣte tot ceea ce îl apropie de perfecṭiunea sa. Limbajul şi gândirea sunt aspecte exterioare, respectiv, interioare al uneia ṣi aceleaṣi calităti.

In al patrulea rând, pentru ca un  discurs să aibă succes, credibilitatea oratorului trebuie să fie dublată de credibilitatea dovezilor. De aceea, oratorul se apleacă asupra:

-       Specificitătii dovezilor: dovezile bazate pe cifre exacte, luate din statistici oficiale sunt mai credibile decât afirmaṭiile generale, care se bazează doar pe simple presupuneri;

-       Noutatea dovezilor: dovezi necunoscute de audientă -elemente noi, impun reconsiderarea vechilor opinii ale publicului;

-       Surse credibile: surse care sunt recunoscute prin imparṭialitatea ṣi corectitudinea lor pot convinge pe oricine de adevarul lor.

In concluzie, aṣa cum afirma Aristotel ,” există cel puţin un punct pe care cred că îl veṭi admite, ṣi anume că orice logos ar trebui să fie construit ca o fiinţa, cu propriul ei corp, nu trebuie să-i lipsească picioarele sau capul, trebuie să aibă un mijloc, si extremităţi de aşa natură, încât să se potrivească unele cu altele şi cu întreaga lucrare”. Astfel „corpul” logosului este alcătuită  din: „problemă”(„capul”), pregătirea discursului  („mijlocul”),  si limbajul (picioarele”- care pun în mişcare argumentarea). Sufletul logosului este sufletul celui care îl aude sau îl rosteşte.

Unele discursuri remarcabile alcătuite după toate regulile oratoriei sunt reprezentate şi de discursul lui Stefan cel Mare din drama romantică „Apus de soare „ de Barbu Stefanescu Delavrancea sau discursul lui Alexandru Lapuşneanul din nuvela omonimă a lui Costache Negruzi.

Discursul lui Stefan cel Mare este un model de artă oratorică în literatura noastră, o pagină de neuitat pentru cel ce cu dragoste se apleacă peste aceste rânduri sau priveşte ca spectator acest moment. Pentru a-şi convinge auditoriul de necesitatea continuităţii la , prin înscaunarea lui Bogdan, fiul său, Stefan cel Mare apelează la invocarea trecutului istoric, la războaiele purtate, la eroii care au căzut in lupta pentru apărarea patriei, prin oferirea unor exemple concrete, la religia crestină pe care a promovat-o în întregul ţinut. Discursul continuă cu exclamaţii, interogaţii si enumeraţii, în cadenţe retorice de o mare elocvenţă, dublate de o voce pătrunzătoare. Vorbele lui Stefan sunt atât de bine spuse, atât de pline de conţinut, de elan patriotic şi de înaltime morala.

Discursul lui Alexandru Lapusneanul este bazat pe arta disimulării prin care încearca să-şi convingă auditoriul despre sinceritatea cuvintelor rostite, el alege un moment propice, slujba de la Mitropolie, moment în care se presupune că cei reuniţi devin iertători, vestimentaţia este în ton cu mareţia momentului, apeleaza la argumente de ordin religios, îşi recunoaşte vina, se căieste. Discursul se bazează pe concizie aforistică, repetiţie, gradaţie, interogaţie şi exclamaţie retorică, enumeraţie  şi citare folosite drept argumentaţie, toate acestea pentru captarea bunavoinţei auditoriului.

                                    Profesor: SIRBU CAMELIA GEORGIANA

                                    Colegiul Tehnologic „V.Harnaj”, Bucureşti

POVESTE DE IUBIRE...

   

                                     Ea este dintre acele vapoare pe care le  priveşti trecând

                                                Când ceața se ridică la începutul verii.

Ea a spus: "Mi-e dor. Mă simt atât de rău. "

I-am răspuns: "Respiră, uită-te la stele."

Ea a spus: "La noapte în patul meu mare... mi-e frig și strig."

I-am răspuns: "Ascultă vântul, te va ghida."

Ea a spus: "Ce am să fac, fără el sunt pierdută? ".

I-am răspuns: "Vei întoarce pagina, dar nu-l vei uita niciodată."

Ea a spus: "El este în mine și... l-am iubit atât de mult!"

I-am spus: " Te va iubi mereu dacă te va ști fericită."

                                                Vălul său plin de lacrimi ridicat

                                                Are destulă putere să-i vindece rănile.

Ea a spus: "De ce mă prefac? Simt că-mi place! "

I-am răspuns: "Toată lumea se preface, nu ești singura."

Ea a spus: "Tu cum  faci? Pari a fi atât de bine. "

I-am răspuns: "Nu știu, am văzut..."

Ea a spus: "Dă-mi mâna ta, vreau să avanseze."

I-am răspuns: "Gândeste-te,  îţi este bine? ".

Ea a spus: "Îmi plac cuvintele tale, mă fac să mă simt bine. "

I-am răspuns: "Îmi place să-ti şoptesc aceste cuvinte dacă ele te fac să te simţi bine."

                                                 Ea este dintre acele vapoare pe care le  priveşti trecând

                                                Când ceața se ridică la începutul verii.

                                                                                   

                                                                        Prof. Sîrbu Camelia    

                                                                        Colegiul Tehnologic „V.Harnaj”

COLD FEET

                            

                                          By Iacob Mihai

Through times of peace and war

Our throats are always sore

When a common enemy shows its face

And it snows in every place.

The first thing you notice is its dire cold,

Which is coming from the times of old

While nature falls into a deep sleep

And everyone gets this thing called cold feet.

Frost and ice can’t go away.

Because they all to It obey

Its name is kind of bitter

And it is WINTER.

(poezie scrisa de Iacob Mihai,cls a X F la Liceul Teoretic ‘Grigore Moisil’,Tulcea

Prof de engleza Nitor-Curca Raluca)

A GLIMPSE ON MODERNISM

                                                                            By Nitor-Curca Raluca

1900-1980. The notion of Modernism is closely related to ‘modern art’.

Modernism refers to the new approach to art where it was no longer important to represent a subject realistically. Instead, artists started experimenting with new ways of seeing, with fresh ideas about the nature, materials, and functions of art, often moving further toward abstraction. Modernism was the movement that revolutionised the world around us and the way we live it. Amongst famous artists of modern art are Salvador Dali, Henri Matisse, Pablo Picasso and more.

Salvador Dali is popularly known as Dali. He is hugely popular around the world for creating a new genre in art – surrealism. Dali is known for his strange, right in the eye bizarre images. Dali got strongly influenced by thoughts, ideas and artworks of the Renaissance period. Dali was eccentric by nature and he drew attention of his critics who remained mostly irritated by his weird antics and outrageous behaviour and public actions. Dali was passionate about style, statement making and luxury. There have been several films, sculptures and photography exhibitions carried pout by Dali in collaboration with other artists.     

Dali was an excellent draftsman who produced skilled technical drawings. Dali gave many art lectures around Europe. But his fame was greatly popular in the USA. Dali’s most famous paintings include “The Metamorphosis of Narcissus”, “Landscape Near Figueras”, “Dream Caused by the Flight of a Bee Around a Pomegranate a Second Before Awakening” and “The Great Masturbator” which are some of his greatest symbolic art representations. Besides painting Dali indulged in writing and produced some great literary works like “The Secret Life of Salvador Dalí”, “Diary of a Genius” and “Oui: The Paranoid-Critical Revolution”. Dali created great many lithographs, etchings and graphic arts. Dali was a self proclaimed genius who is referred for his paintings even in the modern times.

Funny fact: Salvador Dali once conned Yoko Ono out of $10,000 by sending her a piece of dried grass instead of a hair from his moustache.

Fearing that the widow of John Lennon might use it for occult purposes, the surrealist master sent a blade of dried grass when she asked for some hair.

The story has come to light in recollections by Amanda Lear, a French singer, actress and model, who met Dali in the mid 1960s and remained close to him until his death aged 84, in 1989.

          "Throughout his life, Dali could never resist the lure of a cheque," Miss Lear, now in her 60s said. "Once he even sold a hair of his moustache to Yoko Ono. Well, almost."

She went on to explain that "Dali thought that Yoko Ono was a witch and might use it in a spell. He didn't want to send her a personal item, much less one of his hairs. So he sent me to the garden to find a dry blade of grass, and sent it off in a nice presentation box.

S→me

                                                                                                                                      by Marina A.

Childhood memory

                               By Cristea Andreea

I was walking in the wild,

When I was just a child

Branches were my toys.

And I heard a voice

It was an awesome sound

It was the voice of my mum

Mum called

And I respond

‘Leave me just a second!’

She asked ‘What happened?’

‘I fell from a tree

Because of a bee!’

My mum came to me.

She wanted to see

She told me ‘Don’t fear!’

When she dried my crocodile tear.

(poezie scrisa de Cristea Andreea,cls a X F la Liceul Teoretic ‘Grigore Moisil’,Tulcea

Prof de engleza Nitor-Curca Raluca)