STUDIU PRIVIND POEZIA LUI LEONID DIMOV



Prof. Ionescu Nicoleta Paula
Școala Gimnazială Nr. 3 Buzeni

            Născut la 1 ianuarie  1926  în localitatea Ismail, şi crescut de bunicii săi Mitrodora şi Teodor ,  Leonid Dimov  se bucură de o moştenire culturală genetică.
Studiază la Colegiul Sfântul Sava  din Bucureşti iar apoi urmează studii universitare diverse şi multiple ( filozofie, litere, biologie, matematică) dar pe care le lasă neterminate, deoarece „nu mai crede că ştiinţa poate ajunge la adevăr ”.
Mai târziu, după război, îl găsim ca liber profesionist, traducător şi corector.
Manifestările  sale  poetice se realizează treptat; pe când era elev, în anul 1943, publică în revista liceului două poezii şi participă la cenaclul elevilor, apoi în 1956 publică în revista „Tânărul scriitor”, iar la 39 de ani  debutează oficial, din punct de vedere istoriografic, în publicaţia  „Viaţa românească”. Apariţia primelor poezii ale  acestuia au constituit pentru cunoscători o adevărată surpriză: Leonid Dimov era un poet gata format, care cultiva poezia  cu siguranţa unui meşteşugar şi cu un  temperament liric căutător de esenţe.

Personalități botoșănene care au luptat pentru Unirea Principatelor








                                                                                                                     Prof. Nichita Florica

                                                                                    Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă”Corni



     Misterioasele personaje care l-au făcut pe Alexandru Ioan Cuza domn, au fost implicate în momentele cruciale ale Unirii şi sunt originari din acelaşi judeţ.Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn şi prin implicarea unor botoşăneni. Patru personaje puţin cunoscute au avut o contribuţie decisivă la numirea şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor. Acţiunile lor au fost puţin vizibile dar cruciale pentru prima unire modernă a Moldovei cu Ţara Românească.În anul 1859 la 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza, un fost pârcălab de Galaţi, ajungea domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti fiind ales de divanurile Ad-hoc ale ambelor Principate. Practic, românii au dat o lecţie de şiretenie şi inteligenţă politică, speculând o singură omisiune a Marilor Puteri ale Europei.