Debate-a tool for rising students’ interest for English classes


Prof.Barbacaru Irina Cătălina
Colegiul Tehnic PETRU PONI
ROMAN
‘This is an organized form of competitive speaking, an event in which two sides -two teams - use reasoned discourse to argue about a particular subject. The goal of each team is to convince an audience that its arguments are better than those of the opposition. With debates, the emphasis is on logic; but students may also use appeals and arguments that carry emotional weight.Debates require high language proficiency, therefore the activity is generally recommended for advanced learners.’[1]
The debate is organized around a motion (or proposition), generally in the form of a declarative sentence, which functions as the title (or topic) of the debate. As a form of organization it requires two teams holding opposing opinions: an affirmative team (whose task is to defend the idea) and a negative team (whose task is to oppose the idea). The team members mustn’t believe in the cause they support, they only have to learn strategic skills in a debate.
Scott Thornbury presents in his book three types of debates: Balloon Debate, Pyramid Debate and Panel Discussions.[2]
Balloon Debate is a popular format based on the idea that a hot-air balloon with its cargo of passengers is dangerously overloaded and at least one of the passengers has to be jettisoned. The group members, representing famous people in history, famous living people, or people in different professions, put their case as to why they should be saved and why someone else should be sacrificed. This works best if students have had time to prepare their case, and this can be done in pairs. And if there are enough students to form two balloons, matched pairs from each balloon first work together, before re-forming in order to stage the debate.
Pyramid Debate; the principle of this format is that at first individuals work in pairs to achieve consensus on an issue, and then these pairs try to convince other pairs, before forming groups of four, and so on, until the whole class comes to an agreement. For example, the teacher might set the class the task of devising some class’ rules with regard to such things classroom etiquette, discipline, duties, homework, etc. First, individuals draft a list of a maximum of eight rules. They then compare in pairs, and draft a new list of eight rules, that they are both agreed on. This will normally involve some discussion and negotiation. Once they have their list, they join forces with another pair, and the process begins again. Finally, the two halves of the class come together to agree on the definitive version. We can also use in this kind of debate topics about the five most important people in history, the ten best songs of the 80’s, the six school subjects that should be compulsory in high schools, and so on.
Panel Discussions adopt the format of a television debate in which people representing various shades of oppinion on a topic argue the case, usually under the guidance of a chairperson. One way of organizing this is to let students first work in pairs to marshal their arguments, then one of each pair takes their place on the panel, while the others form the audience – who can, of course, ask questions once the panel list have stated their point of view. This method can be related to role-play if we give the students clearly defined roles (psychologist, social worker, teacher, police officer, etc). And, of course, discussions will work much better if students have useful phrases with them or they can make posters and held them around the room to be seen.




[1]Hunsinger, P. (1995): Debate Handbook, A guide to Competitive Speaking, Toastmaster Intern, p. 27
[2]Thornbury, Scott (2005): How to teach speaking, Longman, London, p.103

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ- SIMBOLURI ŞI SEMNIFICAŢII



Institutor MIHAELA ŞURUBARIU
Şcoala,,O.Băncilă”Corni, judeţul Botoşani

Motto:
,,Spiritul poate veni oricând să reînvie simbolurile şi riturile şi să le redea, alături de sensul pierdut, plenitudinea virtuţii lor originare.”
(R.Guénon)
Botoşanii,ţinut aşezat la extremitatea nord-estică a României,are privilegiul de a fi unul dintre puţinele locuri din ţară unde se mai conservă elemente ale culturii tradiţionale româneşti.Între acestea se detaşează prin vigoarea,spectaculosul şi originalitatea lor,sărbătorile de iarnă,care,în forme şi modalităţi de manifestare variate,readuc în contemporaneitate o lume a simbolurilor a căror origine se pierde în negura vremurilor.
Faptul că la Botoşani,manifestările specifice trecerii peste an au o încărcătură spirituală deosebită,nu este întâmplător,dacă avem în vedere că aici a fost locul în care a înflorit cea mai strălucită cultură a neoliticului european-Cultura Cucuteni.Elementele definitorii ale acestei culturi sunt purtătoarele unor simboluri şi semnificaţii care s-au transmis până în timpurile noastre.
Un loc primordial în panoplia acestei recuzite cu funcţii magice,rituale şi ceremoniale îl ocupă elementele vegetalului : bradul,vâscul,ramura,floarea,alunul,cornul , busuiocul,ceapa,bobul de grâu…
Simbol sacralizat al ecosistemului carpatic,coloană a cerului şi agent al comunicării între planurile cosmosului,bradul a devenit metaforă a tinereţii şi alegorie a forţei telurice.Simbol masculin prin excelenţă ,bradul este asociat ceremonialului de nuntă sau înmormântare,figurare alegorică a logodnicilor nefericiţi uniţi prin moarte,substitutul simbolic al mirelui,inclusiv pe mormântul celor nelumiţi şi care au avut parte de nunta mioritică.
În contextul sărbătorilor româneşti de iarnă,bradul dezvoltă un simbolism complex dacă este asociat imaginii sale din colinde şi altor prezenţe vegetale din mitologiile lumii:scandinavii cred că zeii au făcut primul bărbat dintr-un frasin,grecii şi romanii practicau lovirea cu o ramură de laur pentru alungarea spiritelor malefice,la celţi vestitoarele zeilor se arătau cu o crenguţă de măr în mâini…Astfel,bradul capătă o funcţie dublă,fiind asociat concomitent vieţii şi morţii,bucuriei şi tristeţii,antagonism care e specific oricărui rit de trecere.
Din recuzita rituală a Crăciunului nu lipseşte butucul care menţine focul sacru, întruchipare a strămoşului dendromorf, şi trunchiul - adevărat altar al ceremoniilor religioase ancestrale şi loc al practicilor magice de tip descântec sau prezicere.
De Anul Nou,fiind purtat de membrii cetelor de mascaţi ,toiagul,dar şi o întreagă paletă de instrumente care i se asociază( bâta, bagheta, măciuca, nuiaua, cârja, bastonul, sceptrul, biciul…)este înzestrat cu puteri magice, fiind capabil să îndepărteze influenţele nefaste, să fecundeze femeia, să fertilizeze solul, să producă moartea dar şi învierea celui lovit.Ca simbol,toiagul relaţionează cu paloşul(principiu masculin, activ şi transformator, asociat cu fulgerul sau raza, armă a eroului solar), sabia(simbol al tradiţiei şi al încredinţării experienţei prin moştenire) şi spada,care simbolizează divinitatea.
În dimineaţa Anului Nou se colindă cu Sorcova-un epilog al pluguşorului în care se îmbină formele cunoscute de felicitare şi urare. Sorcovele sunt beţe împodobite care ating pe cei colindaţi într-un gest de consacrare .Odinioară se umbla chiar cu mănunchiuri de crengi sau mlădiţe de măr şi păr puse în apă la Sf. Andrei.Acest ritual augural asociază magia de contact cu translaţia energetică şi forţa incantatorie a cuvântului care urează celui colindat tăria fierului, iuţeala oţelului, rodnicia arborilor.
Ca expansiune a unui centru generator,floarea conturează un model al existenţei fiinţiale.Prin frumuseţe indică idealul armoniei şi purităţii, prin relaţia cu sămânţa semnifică pasiunea şi renovarea prin moartea creatoare.Acesta e şi rostul semănatului cu boabe de grâu.Simbolurile florii şi a boabelor de grâu coincid, ambele anunţând renaşterea.Ceapa, pe lângă calităţile afrodisiace şi efectul lacrimogen,dacă e asociată cu sarea, are harul prezicerilor meteorologice, în noaptea de Anul Nou constituindu-se un calendar de ceapă.Simbolistica florii devine mai complexă dacă e corelată cu misteriosul refren al colindelor,,florile dalbe”.Gaelicul ,,dealbh”semnifică un spectru, o stafie, o apariţie de pe cealaltă lume, pregătind buna-vestire a unui miracol.Sintagma ,,florile dalbe”anunţă prezenţa celor plecaţi dintre vii căci, la marile sărbători ,florile vorbesc cu oamenii.
Dintre elementele cosmice, în recuzita rituală figurează colindatul cu Steaua-obicei de sorginte călugărească, supus modelului biblic al magilor.Cele şase colţuri ale stelei sunt asociate cu cele şase zile ale creaţiei şi simbolizează credinţa în efectul destinal al stelei călăuzitoare.
Nu lipseşte din inventarul recuzitei rituale fierul,valorizat în baza credinţei că obiectele de metal înlătură influenţele nefaste;vătraiul era purtat de alaiul de femei care trăgeau brazda împotriva ciumei, potcoava aduce noroc, secera e folosită în descântece, nicovala, plugul, grapa pot apăra omul de spiritele duşmănoase.La Anul Nou ,lovirea obiectelor de metal are aceeaşi semnificaţie.
Clopoţelul, clopotul, talanga, zurgălăii sunt componente sine qua non ale recuzitei rituale de sărbătoare.Metaforic,clopotul aduce spre prezent un rudiment din limbajul primordial al revelaţiei divine şi comunicării cer-pământ, punctează momentele ritualice de alarmă şi adunare, cheamă la rugăciune, are numeroase funcţii magice, figurând în numeroase credinţe populare:copilului nou-născut i se dă de băut apă dintr-un clopoţel ca să vorbească repede şi clar, fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor va fi dragă la flăcăi, fetelor care se spală cu apă din clopot li se va duce vestea la fel de departe ca sunetul acestuia…
La Crăciun şi la Anul Nou , sunetul vestitor al clopoţelului anunţă şi întreţine speranţa, pregăteşte receptarea miracolului reînnoirii, stimulează forţele genetice latente.
În noaptea noului an,prezente în alaiul pluguşorului sunt cornul, toba, buhaiul, instrumente menite să alunge duhurile rele.Instrument magic de purificare este şi biciul, purtător al energiei creatoare.Prin efectul sonor , se grupează cu puşca sau pistolul-simboluri ale tensiunii ce conduce spre descărcare.Ciocanulţiganului, fierarului, ursarului, morarului, moşului semnifică efortul demiurgic formator.
Colinda cu pluguşorul, ursul, capra, căiuţii nu s-ar putea desfăşura fără fluier.Foarte accesibil, instrument iniţial pastoral confecţionat din os, trestie, lemn, metal e prezent la naştere, nuntă, înmormântare, muncă, joc, bucurie, tristeţe…În alaiul sărbătoresc, melodia fluierului sugerează trama şi impulsionează ritmica coreică.
Înmănunchere de gestică, dans, muzică şi text literar, spectacolul teatrului popular dispune de nebănuite resurse pentru a atrage atenţia privitorului.Culorile sunt deosebit de sugestive.Prezenţa culorii poate fi agresivă sau discretă, directă sau înşelătoare.Culorile fundamentale transmit mesaje simbolice:galbenul-putere şi măreţie, albul-puritate şi lumină, roşul-bucurie şi forţă, albastrul-cer şi speranţă.
Recuzita rituală a Crăciunului şi Anului Nou are, aşadar, o simbolistică profundă, chiar dacă în plan practic, nu asigură decât instrumentarul necesar unei desfăşurări ceremoniale chemând spre lumina unui nou început…

Compuneri


 
Migrarea păsărilor

Oniciuc  Andrei-Rareş
Cls a IV-a B

 

Este toamna. Acest anotimp a  sosit din nou pe meleagurile noastre. Ea a venit într-o calească cu un alai de frunze moarte în urmă.
Păsările călătoare se pregătesc pentru drumul lung până în ţările calde. Ele vor traversa mări şi ţări pentru a ajunge în locurile dorite. Acolo o să le fie foarte bine, o să aibă hrană din belşug, locuri unde să doarmă şi o să găsească alţi copii care le vor construi căsuţe şi le vor ajuta la nevoie.
Când se vor întoarce, vor vedea lucruri şi locuri  frumoase, o să se odihnească pe vapoare şi se vor opri pentru a mânca şi a bea apă.
Ajungând în locurile natale, se vor bucura pentru revederea prietenilor şi suratelor.
Păsările primesc o nouă viaţă la revenirea în locurile natale.                                                                                                                                                                                                       

                           ***                          





Ţara Păsărilor

   Iurac Maria- Sabina       
Cls a IV-a B


            E toamnă târzie.
            Natura e învăluită de tristeţe. Copacii  golaşi se agita parcă încercând să-şi adune frunzele rătăcite. Ţipetele disperate de păsări se aud pretutindeni. Şiraguri de păsări s-au aşezat pe firele de telegraf aşteptând parcă să li se dea startul.
            E zarvă mare! Mii de păsări speriate de venirea iernii părăsesc meleagurile noastre .
            Stoluri după stoluri  zboară peste mări şi ţări pentru a ajunge la destinaţie.
            Acolo, în ţările calde, păsările parcă s-ar duce în vacanţă. Se odihnesc,se relaxează apoi peste trei luni se pornesc iarăşi la drum.
            Însă, acum ele vin cu drag, cu ciripituri  vesele, la gândul revederii locurilor natale .
            Se întorc la cuiburile părăsite care parcă prind viaţă.
            Aici e casa lor, aici stau trei anotimpuri, aici îşi cresc puii. Deci, asta e tara lor, Ţara Păsărilor! 


 ***



 

 
Călătoria

           
Adochiţei Ioana-Miruna
Clasa a IV-a B
           
            Iată se apropie sfârşitul toamnei. Frunzele au căzut din copaci. Zilele sunt mai scurte iar nopţile mai lungi şi răcoroase. Aerul este mai rece. În fiecare dimineaţă afară este ceaţă densă. Simt că este sfârşit de toamnă.
 Păsările au plecat demult spre ţările calde. Doar câte una rătăcită sau bolnavă a rămas să îşi plângă tristeţea. În drumul lor vor trebui să străbată multe mări şi ţări. Călătoria  ar putea dura mai multe săptămâni. Când vor ajunge la destinaţie îşi vor căuta sau îşi vor construi un cuib. Acolo îşi petrec timpul până în zilele când  dorul de locurile natale revine cu putere.Vor străbate aceleaşi meleaguri la întoarcere. Dorul de casă le dă putere să reziste.
Într-un final zăresc oameni care muncesc pe câmpuri, tractoarele care duduie.Ajung acasă. Emoţia prin care trec păsările atunci când îşi văd cuiburile  este înduioşătoare.
Bine aţi revenit, păsări dragi!

 ***
                                                                                                               

SOS - Marea Neagră




Proiect   educaţional



“În spatele fiecărui gunoi de pe ţărm sau din apă este un OM…
un om care îl lasă sau un om care îl ia de acolo.
 Tu poţi face diferenţa!”



Proiectul „SOS-Marea Neagră ” aduce în atenţia elevilor, profesorilor şi a comunităţii importanţa protejării Mării Negre

I. SCOP  - Informarea şi educarea interactivă si interdisciplinară a elevilor cu privire la protecţia mediului în general, şi a Mării Negre în special.

II.OBIECTIVE

A. Creşterea nivelului de informare al elevilor în probleme legate de Marea Neagră

B. Dezvoltarea unui comportament ecologic al elevilor din şcoală

C. Întărirea interdisciplinarităţii biologie – geografie – istorie – limba româna – educaţie plastică

III. GRUP ŢINTĂ

-        50 elevi şi 5 cadrele didactice din Şcoala Gimnazială "OCTAV BĂNCILĂ" CORNI

IV. PERIOADA DE DESFĂŞURARE : 24 octombrie 2012 – 3 noiembrie 2012

V. MODALITĂŢI DE REALIZARE A PROIECTULUI

PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SE VOR DESFĂŞURA URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI:      

1.      Marea Neagră în ochii copiilor - Expoziţie de desene şi colaje
            Participă elevii claselor aV-a şi a VIII-a,  prof. APĂVĂLOAIE RAMONA, prof. GRUNZAC TALIDA
  Termen – 2noiembrie octombrie
2.  Din fauna si flora Mării Negre – expoziţie de fotografii, de cochilii, de scoici, melci  şi alte animale marine conservate
Participa elevii cls.a V-a - a VIII-a, prof.APĂVĂLOAIE RAMONA
 Termen: 30 octombrie
3. Prezentare de referate
- Reperele geografice ale Mării Negre
- Prezentarea biotopului Mării Negre
- Prezentare biocenoza

               Participă reprezentanţi ai claselor a VIII-a

4.  Marea Neagră zugrăvită în literatură - concurs de poezii (creaţie literară, recitare de poezii)
5. Impresii la final
-        Jurizarea desenelor   realizate  pe parcursul activităţii
-        Prezentarea poeziilor şi compunerilor : Marea mea iubire, Marea Neagră
-        Aprecieri
-        Acordarea diplomelor
-        Realizarea unui afiş cu măsurile pe care le putem lua acum 
  
VI. PARTENERI 

- profesorii din şcoala ,C.D.I.CORNI    

VII. REZULTATE  AŞTEPTATE 

-  estetizarea spaţiilor şcolare (expoziţie de desene şi colaje)
-  material didactic pentru disciplina biologie 

-  portofoliu interdisciplinar –„ SOS - Marea Neagră ”
-  publicarea fotografiilor şi a lucrărilor elevilor în revistele on-line "Vocea Ortodoxă","Flux Botoşani"

VIII. EVALUAREA PROIECTULUI
        Chestionar adresat participanţilor
_    Portofoliu cu activităţile desfăşurate 
_    Album foto


Director ,                                   Iniţiator proiect,                          Colaboratori
Prof. Pînzaru Mihaela           prof. Apăvăloaie Ramona             prof. Pînzaru  Mihaela
                                                                                                    prof. Grunzac Talida
                                                                                                    bibliotecar, Vărvăruc Mihaela

Ultimele comentarii în cadrul proiectului DATINI DIN STRĂBUNI

SARBATORI DIN COMUNA CORNI
   Am aflat de la bunicii mei ca in noaptea de Sfantul Andrei sau "noaptea lupilor" oamenii mananca dar si ung usile si geamurile cu usturoi pentru a  nu-i bantui strigoii si moroii.Moroii sunt copii morti si nebotezati.Pentru a feri vitele de spiritele rele, oamenii le amesteca in mancare un pic de busuioc.Femeile intorc oalele si canile cu gura in jos pentru a feri casa de spiritele rele.Fetele isi pun seara sub perna busuioc pentru a-l visa pe cel ales.Se fura portile si se leaga drumurile.
De Mos Nicolae, copiii isi lustruiesc ghetutele si le pun jos la pragul usii pentru a primi un dar.Pe copiii care au fost cuminti, Mos Nicolae ii va rasplati cu un dar special,iar cei rai vor primi un bat cu spini.Se spune ca Mos Nicolae se tragea dintr-o familie bogata care ii ajuta pe copii si pe orfani.
De Craciun, copii merg cu colinda,uratul,sorcova si cu steaua.In seara de 31 decembrie, oamenii dau diferite petreceri pentru a intampina noul an.Se spune ca cine rade cel mai mult la masa festiva acela va avea multe bucurii tot anul.Daca porti in buzunar un solz de peste vei avea noroc tot anul.
De Anul Nou, oamenii se imbraca in ursi,doctori ,caiuti si in alte diferite costumatii.Acestia merg din casa in casa pentru a face placuta ziua de Anul Nou.
De Boboteaza, preotul merge din casa in casa cu crucea in mana pentru a-i stropi pe oameni si casele lor cu agheazma.Preotul arunca in apa o cruce iar cel care se arunca in apa si prinde crucea acela va scapa de boli tot anul.

COMENTARIU de Ursuleanu Florentina din clasa.A-7-A DE LA SCOALA CORNI OCTAV BANCILA si informatiile culese de la URSULEANU MARIA.

Obiceiuri crestine

De obicei, in satele romanesti,  in seara de Sfantul Andrei , baietii muta portile fetelor. La fel , fetele se vrajesc numarand parii la gard,al noualea par daca e drept sau daca e stramb, mire v-a fi ghebos iar daca parul e drept mirele este drept si frumos.
De Sfantul Nicolae este obiceiul de a pune la copiii cuminti ciocolata,bomboane in ghetute si  parintii le spun ca a venit mos Nicolae, iar la copii rai li se pune cate o varguta.
De sfintele sarbatori ale Craciunului, preotul merge din casa in casa vestind Nasterea pruncului Iisus Hristos.
La fel este obiceiul de a umbla cu steaua: trei copii reprezentand cei trei magi care s-au calauzit dupa steaua care a mers deasupra staulului in ieslea unde s-a nascut Iisus Hristos.
La intai ianuarie se sarbatoreste Anul Nou. Se face slujba la biserica. Mai sunt obiceiurile de a se imbraca (masca) ursi,capre si alti mascati care umbla prin sat numit "joc".
Pe 6 ianuarie este Boboteaza.Se face slujba la biserica si se sfinteste apa care se numeste aghiazma. Crestinii se inchina,beau aghiazma si stropesc prin casa, pe la vite si pe la alte animale.
Inainte de 4 si 5 ianuarie inainte de Boboteaza,preotul umbla din casa in casa pentru a-i stropi pe oameni cu aghiazma.Acesta sarbatoare este numita Ajunul Bobotezei.
Acestea sunt obiceiurile crestine.
Sorohan Valeria Clasa a-VI-a A Scoala cu clasele I-VIII "Octav Bancila" NR.1 Corni.
Persoana de la care am cules informatiile: Sorohan Dumitru

Obiceiuri de sfintele sarbatori

De Sfantul Andrei, pe 30 noiembrie, se mai intalnesc si astazi unele obiceiuri hazlii cum ar fi: baietii pun piedici pe drumuri, se fura portile de la fetele nemaritate, se fac strigoi din bostani in care punem o lumanare aprinsa. 
Fetele nemaritate isi pun in acea seara de Sfantul Andrei busuioc sfintit sub perna ca sa isi viseze ursitul. Se mananca usturoi si se pun la geamuri  ca sa-i apere de duhurile rele .Oamenii dau foc la cauciucuri si fac foc impotriva duhurilor rele .
O alta sarbatoare este Sfintul Nicolae sarbatorita pe  6 decembrie cand, noi, copiii ne curatam si lustruim ghetutele si le punem la usa in asteptarea lui Mos Nicolae.
Prin ani 70-80 mama impreuna cu fiica mergeau la bal, iar mama statea pe un scaun si pazea fata, iar ea se distra si dansa.
De Sfantul Nicolae se fac mancaruri alese, iar  cei ce poarta numele Sfantului Nicolae isi sarbatoreau ziua in familie sau cu prietenii.
Alta sarbatoare este Craciunul care se sarbatoreste pe 25 decembrie, iar pe 24 decembrie in unele zone se merge cu colindatul din casa in casa.
Oamenii se duc in padure si taie un brad frumos, iar cei care au posibilitatea il cumpara impreuna cu cadouri. Mamele le impleteau copilor:manusi, fulare, sosete si  diferite obiecte, iar altii le cumparau de la magazin.
Bradul era impodobit cu diferite podoabe, acestea se faceau din hartie creponata si era bucuria copiilor sa-l impdobeasca.In varful bradului se punea ceva deosebit.
In Ajunul Craciunului se sacrifica porcul si se face pomana porcului: masa la care se aduna toti membrii familiei .
Dupa Craciun urmeaza Anului Nou care este sarbatorit pe 1 ianuarie , iar dupa amiaza copiii merg cu uratul. A doua zi, dupa urat, se merge cu semanatul . Se seamana cu grau si orez. Dimineata se spune ca animalele vorbesc si trebuie sa le semeni pe ele mai intai.
O sarbatoare frumoasa este Boboteaza. O sarbatoare religioasa care are loc pe 6 ianuarie. De Boboteaza toti oamenii merg la biserica pentru a lua aghiazma sfintita care se bea in fiecare dimineata pe stomacul gol timp de noua zile.Cat timp apa din fantana este aghiazma nu ai voie sa speli.
Vanatorii trag focuri de arme cu gloante false, iar preotii arunca o cruce de gheata in apele curgatoare si tinerii curajosi se duceau in apa si prindeau crucea. Cel care o va lua se spune ca va primi de la Dumnezeu noroc si multa sanatate.
Aceste sarbatori ne bucura pe toti crestinii si ele fac parte din viata noastra !

Oniciuc Andreea si Vasiliu Diana ,cl.a VI-a B Scoala cu cl I-VIII "Octav Bancila" NR1.Corni 
Pers. de la care am luat informatiile: Jitariu Elena si Vasiliu Liliana


SFANTUL ANDREI
 Bunicii mei, pe vremuri, faceau strigoi dintr-un dovleac,scoteau samburii din ei,faceau ochi,nas,gura si puneau o lumanare in el si mergeau pe la case.Legau drumurile,ungeau ferestrele,usile cu usturoi sa nu vina strigoii.Se vrajeau,mergeau la fantana la miezul noptii crezand ca va  veni ursitul.Se pieptanau,puneau pieptanul sub perna si isi visau ursitul.
SFANTUL NICOLAE .Obiceiurile care se faceau erau jocul,balul.Ei mergeau la joc cu mamele lor.
CRACIUN.La Craciun ei mergeau cu colindul la fiecare casa si le dadeau nuci,mere si colaci,ei se bucurau foarte mult ca erau copii.
ANUL NOU.La Anul Nou mergeau cu clopotelul la fiecare casa si le dadeau nuci ,mere ,bani ,colaci.Mergeau cu sorcova la fiecare casa.
BOBOTEAZA.Pe vremuri, la Boboteaza, oamenii erau imbracati cu haine corespunzatoare obiceiului.
Comentariu de Harabagiu Denisa,clasa VI-C si culeasa de Belciug Geanina. 


Sf. Andrei 
-se furau portile si se blocau drumurile.
-isi puneau usturoi la geamuri sa fuga strigoii.
-fetele puneau busuioc sub perna sa isi viseze ursita.
Sf.Nicolae
-se dau dulciuri, hainute si de incaltat copiilor se zice ca "...Sf.Nicolaie a calcat pe o vietate cu un picior si de atunci si-a dat papucul jos si umbla descult.."
- copii isi curatau papuci ca in seara de Sf. Nicolae sa vina si sa le puna dulciuri dar la copii obraznici sa le puna o nuielusa,
Craciunul
-se face bradul,iar peste cateva zile, Mos Craciun, vine sa ne puna cadouri sub brad ,iar a doua zi stam cu familia, desfacem cadourile si ne bucuram de ce am primit fie si cel mai simplu lucru.
-cel mai frumos lucru se desfasoara in seara de Craciun, cand  ne strangem toata familia la masa si povestim.Si va amintiti de cand erati copii si radeati...
-se mergea cu colindatul si primeau nuci,colaci,mere.
-se faceau jocuri in sat in zilele Craciunului 
-in ajunul Craciunului coceau turte si se facea jufla cu canepa
-in ajunul Craciunului vine parintele si vesteste Nasterea Domnului
Anul Nou
-se merge cu uratul,sorcova si steaua dar nu toate in aceeasi zi ..
-se imbracau dame si ursi si se face joc in sat
-se adunau in centru si se taia schinul.
Boboteaza 
-vine preotul cu aghiazma si stropeste in casele oamenilor 
COMENTARIU FACUT DE URSULEANU MADALINA DIN CLASA A -VII- A A
MULTUMESC MAMEI SI BUNICII PENTRU INFORMATII.

Copiii comentand despre datinile din CORNI



Aceste comentarii se găsesc pe www.voceaortodoxa. ro şi fac parte din proiectul DATINI DIN STRĂBUNI, desfăşurat la Şcoala Corni. Cele mai bune comentarii vor fi publicate şi în revista FLUX a Şcolii Gimnaziale Corni.

Am intrebat-o pe mama de traditiile si obiceiurile de odata si din ziua de astazi si mi-a zis:La Sfantul ANDREI mamele fetelor dadeau cu usturoi geamurile si usile, sa nu vina lupii si strigoii, fetele de maritat isi puneau sub perna un smoc de busuioc pentru ca se zicea ca, daca pune busuioc sub perna, i se va arata alesul in visul ei .La SFANTUL NICOLAE se organizau baluri si jocuri.La aceste baluri veneau toti gospodarii satului nostru. In prima zi de Craciun erau jocuri unde mergeau toti oamenii, iar seara oamenii asteptau sa vina jocul sau acum asa zisul hoeranul.La Anul Nou de SFANTUL VASILE oamenii mergeau in sat sa vada obiceiurile satesti. Mai tarziu, copiii porneau cu plugusorul si parintii lor asteptau si ei alti copii cu plugusorul. La BOBOTEAZA oamenii asteptau preotul,iar dupa plecarea acestuia, oamenii se pregateau a merge la biserica dupa aghiazma sfintita.

Ma numesc SCORTARIU FLORENTINA,sunt in clasa a VI-a C si am cules toate imformatiile de la mama mea, SCORTARIU MARIA-GAROFITA

Culegand mai multe date de la bunicii mei din satul Corni , despre obiceiurile de Sfantul Andrei , bunica mi-a spus ca pe vremea ei erau mai multe obiceiuri :se ungeau cu usturoi tocurile geamurilor si ale usilor pentru a nu veni strigoii , fetele nu aveau voie sa se pieptene deoarece, cand mergeau la claca (la sezatoare), era posibil sa intalneasca un lup.Se faceau strigoi si se mergea pe la casele oamenilor , se furau porti si se legau drumuri si multe altele . De Sfantul Nicolae se faceau jocuri si baluri la care participau atat gospodari, cat si tineretul satului . De Craciun si Anul Nou ,erau obiceiuri foarte frumoase pastrandu-se si acum unele dintre ele , acestea fiind: mersul cu colindul , cu steaua, la Anul Nou mersul cu uratul, iar a doua zi mersul cu sorcova. Obiceiul ursului, al caprei si calutului sunt foarte frumoase in satul nostru. Se merge cu jocul la casele gospodarilor  imbracati în turci,cucoane si ofiteri. Ei joaca un joc numit alinerea.La Boboteaza, tinerii si batranii merg imbracati in straie de sarbatoare la Biserica pentru a lua agheazma. 

Comentariu de Scortariu Constantin-Claudiu din cl.a-VI-a C de la Scoala Corni si culeasa de la Scortariu Frasina.