Sărbătorile românilor de pretutindeni

                                      

Regulament de participare

Proiect regional educațional cu participare națională

„Sărbătorile românilor de pretutindeni”

(nr. 345/CAER 2017- Anexa A la Concursuri regionale fără finanțare)

Ediţia a VI-a   CORNI – BOTOŞANI , 20  DECEMBRIE  2017

Descarcă de aici regulamentul în format WORD

·      Creație plastică, fotografie, eseu –elevi

                „Sărbătorile românilor de pretutindeni”. –tema „Costume tradiționale sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează”

Ø    Secțiunea creație plastică – Se adresează preșcolarilor și elevilor din clasele primare. Creaţiile artistice şi colajele vor fi realizate în tehnică de lucru şi pe suport la alegere, încadrându-se la una din categorii : desen/pictură, colaj.

Etichetarea lucrărilor se face în colţul din partea dreaptă jos a lucrării  cu titlul creaţiei, numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, localitatea, numele şi prenumele cadrului didactic coordonator. Lucrările vor fi trimise pe adresa Școala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni, jud. Botoșani, precizând pe plic: „Pentru concursul -Sărbătorile românilor de pretutindeni”, până la data de 15 decembrie 2017. În plicul cu lucrările se vor regăsi obligatoriu: fișa de înscriere, acordul de parteneriat  și un plic autoadresat pentru primirea diplomelor elevilor și adeverințelor cadrelor didactice coordonatoare.

PARTICIPAREA CORNENILOR BOTOŞĂNENI LA OBŢINEREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI

            În acest an se împlinesc 140 de ani de la obţinerea Independenţei de stat de sub dominaţia/suzeranitatea otomană, în urma victoriilor repurtate de armata română în luptele desfăşurate  pe teritoriul Bulgariei în perioada august-decembrie 1877.

            Obţinerea independenţei de stat a fost posibilă datorită unui complex de factori interni şi externi favorabilei, puşi în valoare de revoluţionarii paşoptişti, care în mare parte au studiat la Paris şi s-au inspirat din ideile marii revoluţii franceze. Pentru intelectualitatea română, anul 1848, a marcat triumful ideii de naţiune. În ambele Principate şi în imperiul habsburgic, ei şi-au justificat cererile de independenţă sau autonomie politică prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei comunităţi etnice (M. Bărbulescu, Denis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor – Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, Bucureşti, 2007, p. 298). În cele trei ţări româneşti, intelectualii au desfăşurat diverse acţiuni în vederea realizării acestui deziderat, însă spaţiul acestui articol nu-mi permite detalierea lor.