Armata română în ajunul Războiului de Independență

 

 

  Prof. NICHITA FLORICA

                                             Şcoala Gimnazială,,O.Băncilă”Corni-Botoșani

 

 

 

          Conform legii din 1872, forța armată se compunea din: armata permanentă, cu rezerva ei (formată din infanterie de linie, vânători, roșiori, artilerie, geniu, jandarmi, trenul echipajelor, serviciul sanitar, flotila, intendența și administrația), armata teritorială, cu rezerva ei (alcătuită din dorobanți și călărași), milițiile (compuse din batalioane de infanterie, escadroane de cavalerie și artilerie teritorială - adică pompieri), garda orășenească (pentru comunele urbane) și gloatele (pentru comunele rurale).

Armata permanentă cu rezerva ei împreună cu armata teritorială cu rezerva ei, constituiau armata activă de campanie sau „de prima linie”. Milițiile alcătuiau armata de rezervă sau „de a doua linie. Garda orășeneasca și gloatele erau destinate să asigure ordinea și paza localităților în care ființau.

Proiect didactic

 

Proiect didactic

Unitatea şcolară:

 

An şcolar: 2021-2022

 

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

 

Disciplina: Matematică

 

Clasa: a VI-a

 

Data:

 

Profesor: Pricopie Loredana-Ionela

 

Tipul lecţiei: predare-învățare-evaluare

 

Tema: Ecuații de tipul x+a=b, xa=b, x : a = b(a0), ax+b = c;unde a, b, c sunt numere raţionale;

 

Durata: 50 min

 

Competenţe generale:

 

•       Identificarea unor date, mărimi şi relații matematice, în contextul în care acestea apar;

•       Preluarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale;

•       Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice;

•       Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată.

THALES DIN MILET

Profesor: Pricopie Loredana-Ionela  

 

Thales a fost un filozof grec  care a trăit între anii 624 – 546 îen. Deşi niciuna dintre scrierile lui nu a fost găsită, cunoaştem munca sa din scrierile altora.

            Thales este considerat tatăl ştiinţelor în Grecia, matematician şi filozof. El este prima persoană care şi-a  pus întrebări despre natura universului şi a dat răspunsuri care nu luau în considerare zeii şi demonii. Renunţarea la mitologie a fost un pas crucial în gândirea ştiinţifică şi a condus la o explozie intelectuală care a durat sute de ani.

            Thales a fost fondatorul filozofiei greceşti şi al Şcolii Milesiene a cosmologiştilor. El a  fost contemporan cu Solon şi Cresus şi a fost considerat unul din Cei Şapte Înţelepţi – şapte oameni care au trăit între anii 620 – 550 îen, şi care, prin înţelepciunea lor, s-au distins ca legislatori, conducători, sfetnici sau autori de maxime.

POVESTEA NUMĂRULUI π

 

                                                                                                                           Profesor: Pricopie Loredana-Ionela  

 

            Numărul π (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferința și diametrul oricărui cerc într-un spațiu euclidian; este aceeași valoare ca și raportul dintre aria unui cerc și pătratul razei sale. 

            La răspândirea faimei numărului π a contribuit ideea năstruşnică a unui geometru grec – nimeni nu-i mai ştie nici numele şi nici când sau unde a trăit – care a vrut să construiască un pătrat de arie egală cu a unui cerc de rază dată, folosind pentru aceasta instrumentele consacrate pe atunci în geometrie: rigla şi compasul. Nereuşind să explice de ce nu este posibil să se găsească, folosind doar rigla şi compasul, latura pătratului de arie egală cu a unui cerc, geometrilor greci, care rezolvaseră probleme mai complicate în aparenţă, nu le venea să creadă că s-ar putea împotmoli tocmai aici. Mai îndârjiţi se arătau a fi prietenii lor, poeţii şi filozofii Eladei care, aflând de necazul geometrilor, se credeau chemaţi să dezlege ei această problemă, deşi ştiau mult mai puţină geometrie.

Rezolvarea ecuațiilor in mulțimea numerelor raționale

Profesor: Pricopie Loredana-Ionela                                                       

                                                Fișă de lucru

1.    Rezolvați în mulțimea numerelor raționale urmatoarele ecuații:

 

a.       x + 3 = 8

b.      x −12 =14

c.       3x − 4 = 8

d.      2x + 3 =15

e.       x⋅3 =12

f.        x : 4 = 28

g.       64 : x = 4

h.     

i.        

j.        

k.      

l.        

m.    5x+ 7 = 3x+15

Eminescu si matematica

          Prof. Lupu Daniel

Mihai Eminescu a fost un artist complex, ale cărui opere sunt şi în ziua de astăzi de neegalat.

După cum ştim cu toţii el a fost de multe ori considerat un geniu atât de către români cât şi de oameni din afara ţării. Poeziile sale sunt hrană pentru minte şi suflet deopotrivă.

Însă nu mulţi cunosc faptul că lui Eminescu nu-i erau străine ştiinţele exacte. El avea vaste cunoştinţe din domenii care nu aveau legătură directă (uneori nici măcar un punct de plecare comun) cu literatura. Şi totuşi, el a fost capabil să descopere o punte între elemente considerate de majoritatea oamenilor ca aparţinând unor ramuri total diferite, care nu puteau fi aduse sub nicio formă sub aceeaşi umbrelă. Este şi cazul matematicii, care este la rândul său o artă a gândirii. Poetul a fost dornic să descopere secretele ei şi având un interes real faţă de acest domeniu, a introdus elemente de matematică şi în munca sa: poezia şi proza.