STUDIU DE CAZ - METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE MODALITĂȚI DE APLICARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR


             
                                                                                                                                           Prof.înv.primar:Baltariu Violeta-Silvia



   Dascălul bun nu este acel învățător care îl surprinde pe elev cu lecția neînvățată,fiindcă evaluarea n-ar trebui să sancționeze, ci să ofere informații despre  ce știe și ce poate să facă elevul cu ceea ce a învățat.Atunci când un test evaluativ nu arată informații ci doar oferă calificative,el este inutil din punct de vedere formativ și educativ.





În mod ideal, informațiile adunate în evaluări sunt utilizate pentru a formula strategii pentru îmbunătățirea la fiecare nivel al sistemului de învățământ. La nivelul clasei, profesorii adună informații pentru înțelegerea elevilor și ajustarea predării pentru a răspunde nevoilor de învățare identificate.


Evaluarea formativă implică faptul că rezultatele vor fi utilizate în procesul de formare și revizuire a unui efort educațional. Evaluările formative sunt utilizate în îmbunătățirea programelor educaționale. Acest tip de evaluare este cea mai comună formă de evaluare în învățământul superior și constituie o mare parte a activității de evaluare.

Întrucât profesorii caută în mod continuu modalități de a-și consolida eforturile educaționale, acest tip de feedback constructiv este valoros.


Evaluarea sumativă este utilizată în scopul documentării rezultatelor și evaluării valorii. Acesta este folosit pentru a oferi feedback profesorilor despre calitatea unui subiect sau program.

Toate tehnicile de evaluare au dezavantaje și nu există nicio tehnică de evaluare care are ca rezultat o evaluare perfectă. Găsirea evaluării corecte, metoda, depinde de ceea ce se încearcă cu adevărat să se evalueze în ceea ce privește aptitudinile, cunoștințele sau înţelegerea.

Avantajele și dezavantajele sunt pentru a ajuta profesorul  să decidă ce tipuri de evaluări ar putea fi cele mai potrivite pentru măsurarea învățării şi a rezultatelor pe care le stabileşte profesorul.

Elevii uneori simt că nota lor nu reflectă efortul pe care l-au pus în, să zicem, un eseu. Un evaluator nu poate determina cât de mult timp și energie a fost pus în completarea unui eseu, dar elevul ,care face munca, poate.

Dacă elevii sunt rugați să evalueze efortul care se pune într-o lucrare, atunci acest lucru poate fi comparat cu nota atribuită de profesor, de aceea metodele de evaluare trebuie variate.

Este necesar să se utilizeze atât metode tradiţionale cât şi moderne pentru a evalua corect, obiectiv dar şi de încuraja elevul să reflecteze asupra modului în care a lucrat şi astfel ei încep să dezvolte noi strategii de învăţare pentru a produce o muncă mai bună.



               1.Po rto fo li u l



Un portofoliu este o colecție deliberată de lucrări ale elevilor care prezintă eforturile, progresul și realizările elevului în una sau mai multe domenii. Colecția include participarea elevilor la selectarea conținutului, criteriile de selecție, criteriile de evaluare a meritelor și dovezile de autoreflecție a elevilor. Un portofoliu oferă o imagine completă a performanței

elevilor. Este un portofoliu în care studentul participă, mai degrabă decât obiectul evaluării. Acesta oferă un forum care încurajează elevii să dezvolte abilitățile necesare pentru a deveni elevi independenți, autodirijați. Învățarea pe bază de portofoliu este recunoscută a fi utilă în educația continuă datorită  autonomiei pe care o acordă cursanţilor.

În primul rând, profesorul și studentul trebuie să identifice în mod clar conținutul portofoliului, care sunt eșantioane ale muncii elevilor, reflecții, observații ale cadrelor didactice și înregistrări ale lecţiei. În al doilea rând, profesorul trebuie să elaboreze proceduri de evaluare pentru a urmări conținutul portofoliului și pentru a clasifica portofoliul. În al treilea rând, profesorul are nevoie de un plan pentru organizarea de ore de portofoliu, întâlniri formale și informale în care elevii își revizuiesc activitatea și discută progresul. Deoarece încurajează predarea și învățarea reflexivă, aceste ore reprezintă o parte esențială a procesului de evaluare a portofoliului.

Un portofoliu poate servi multor scopuri: poate evidenția sau sărbători progresele pe care le-a făcut un elev; aceasta poate capta procesul de învățare și creștere; poate ajuta la plasarea elevilor în mediul academic; sau, poate chiar prezenta pur și simplu produsele finale sau munca cea mai bună a unui student.

În cele din urmă, un portofoliu nu este doar grămada muncii elevilor care se acumulează peste un semestru sau an. În schimb, este foarte important: atât profesorul, cât și elevul  trebuie să fie conștient de povestea pe care o va spune portofoliul și despre ambele. Trebuie să se ştie că selecția și reflecția asupra muncii lor servește unuia sau mai multor  semnificative scopuri.

Deși abordarea dezvoltării portofoliului poate varia, într-un portofoliu eficient elevul trebuie să fie un participant activ implicat în construirea istoriei călătoriei sale academice prin procesul de selecție, organizare și reflectare a portofoliului. Portofolii eficiente au următoarele caracteristici comune:

·         acestea reflectă în mod clar obiectivele de învățare ale elevilor identificate în mediul central sau esențial al programei;

·         se concentrează pe experiențele de învățare bazate pe performanță;

·         cunoștințe și pricepere achiziţie;

·         colaborare și atitudine

·         conțin probe de lucru care se întind pe o anumită perioadă de timp și reprezintă o varietate de instrumente de evaluare;

·          conțin autoevaluarea elevilor și reflecții ale probelor de lucru.

                   2.Re fe ra tu l

Prin intermediul referatului, unul sau mai mulţi copii, elaborează o temă având şi o bibliografie care să-i ajute să o construiască. Acest tip de evaluare are ca avantaj faptul că elevul este nevoit să consulte o gamă largă de lucrări din cadrul bibliografiei, pentru a putea duce la sfărşit tema.

Această formă de evaluare, acordă elevului posibilitatea de a obţine noi cunoştinţe ditr-o gamă largă de informaţii, adaptându-le la nivelul său de înţelegere, având astfel posibilitatea de a aprofunda ceea ce ştie atât teoretic cât şi practic.

                3.A u to e va lu a re a 

            Scopul autoevaluării este de a permite elevilor să-și identifice punctele tari și punctele slabe și să abordeze cu rigurozitate domeniile de dezvoltare pentru a îmbunătăți calitatea pe care o primesc și standardele pe care le îndeplinesc. Este un proces reflexiv, sistematic și analitic prin care elevii se cunosc bine și identifică cea mai bună cale de urmat pentru elevii lor.

Autoevaluarea face parte dintr-un ciclu în curs de desfășurare în care elevul își revizuiește performanța și se întreabă "Cât de bine mă descurc?",oferind o evaluare exactă a performanței școlare și a ceea ce trebuie să facă în continuare. Aceasta permite elevilor să identifice prioritățile de îmbunătățire, să planifice acțiunile necesare și să pună în practică sprijinul și resursele pentru a aduce această îmbunătățire.



             4. I nte re va lu a re a 



I nte re va lu a re a  a ju tă e le vi i  ѕă-şi  i nte ri o ri ze ze  trăѕătu ri le  mu nсi i  de  сa li ta te  pri n e va lu a re a  a сti vi tăţi i  сo le gi lo r lo r. Ѕe  u ti li ze a ză pe  pa rсu rѕu l între gu lu i  pro i e сt, în ti mpu l di ѕсu ţi i lo r de  gru p, du pă re a li za re a  u ne i  pri me  ve rѕi u ni  de  lu сru  ѕa u  pe  pro du ѕu l fi na l ѕa u  în  ti mpu l  ma ni fe ѕtări i   pe rfo rma nţe i   pra сti сe .



               5.A lte  me to de 



  Re fo rma  e du сa ți o na lă a  i mpu ѕ o  no u ă  сo nсe pți e  a ѕu pra  e va lu ă ri i  pe rfo rma nțe lo r e le vi lo r. În e ѕe nță, a сe a ѕta  ѕe  re fe ră  la  do u ă a ѕpe сte  i mpo rta nte . (Сe rghi t, I o a n,2002, p.212) Pri mu l сo nѕtă î n de pla ѕa re a  a ссe ntu lu i  în  a сti vi ta te a  di da сti сă  de  la  ѕi mpla  înma ga zi na re  și  re pro du сe re  a  сu no ști nte lo r, ѕpe сi fi сe  di fe ri te lo r di ѕсi pli ne , pe  î nvă ța re a  și  de pri nde re a  u ti li ză ri i  lo r сo nсre te  , în re zo lva re a  u no r ѕi tu a ți i  și  pro ble me  re a le  pe  сa re  le  i mpli сă  a сti vi tă ți le  te o re ti сe  și  pra сti сe  di n  ѕfe ra  ѕo сi a lă. (Ji nga , I , 1998, p.121).

 A l do i le a  a ѕpe сt сo nѕtă î n mo de la re a , fo rma re a  și  сo nѕo li da re a  ѕtru сtu ri lo r pѕi hi сe  сa re  i ntră  în a lсă tu i re a  pro fi lu lu i  i nte rn a l pe rѕo na li ta ti i  e le vu lu i , po rni nd  de  la  a bi li tăți  i nѕtu me nta l- mo to ri i  pâ nă  la  tră ѕă tu ri le  de  сa ra сte r, сo nvi nge ri  și  a ti tu di ni . Pri n сo nѕe сi nțe le  e i , e va lu a re a  de pășe ște  gra nițe le  ѕă li i  de  сla ѕă , a le  șсo li i , de pășe ște  сa dru l ѕtri сt a l pro сe ѕu lu i  de  î nvă ță mâ nt. E va lu â nd e le vi i , e va lu ă m î n a сe la și  ti mp, di re сt și  i ndi re сt, сa dre le  di da сti сe , сa li ta te a  a сtu lu i  de  învă ța re , a  pro сe ѕu lu i  de  învățământ și  nu  î n u lti mu l  râ nd, ѕi ѕte mu l e du сa ti v сu  to a te  сo mpo ne nte le  ѕa le . (Ji nga , I , 1998, p. 76)



Сa li ta te a   de  da ѕсă l i mpli сă  re ѕpo ѕa bi li ta te a  de  a  mo de la  u n ma te ri a l vi u  -fa ptu ra  u ma nă сa re  tre bu i e  ѕă ѕe  ѕi mtă  сhe ma tă și  ѕă  fi e  ѕti mu la tă pe ntru  fo rma re a  și  a fi rma re a  pro pri e i  ѕa le  pe rѕo na li tăți . A m e xpe ri me nta t a сe ѕt lu сru  î nсe rсând ѕă  împle te ѕс me to de le  сla ѕi сe  de  e va lu a re  сu  сe le  mo de rne . O  i mpo rta nță  de o ѕe bi tă  a m a сo rda t e va lu ă ri i  pri n po rto fo li u  și  re vi ѕta  сla ѕe i . A сe a ѕtă  mo da li ta te  de  lu сru  î mbi nă  re a li zări le  di n сla ѕă  сu  a сti vi tăți le  e xtra șсo la re  сa re  de ѕсhi d no i  fro nti e re  сu ltu ra le . Re vi ѕta  сla ѕe i  e ѕte  o  mo da li ta te  de  e va lu a re  e fi сi e ntă ,  pe ntru  сă   pri n a сe a ѕtă  mo da li ta te  сo mple xă a  pro gre ѕu lu i   șсo la r glo ba l ѕe  a pre сi a ză   și  e vo lu ți a  o bi e сti vă a  e le vu lu i  în сe e a  сe  pri ve ște  i nte li ge nța , ѕpri tu l de  i nve ѕti ga ți e , сa pa сi ta te a  de  a  ѕta bi li  le gătu ri  lo gi сe , li mba ju l, a te nți a , me mo ri a , i ma gi na ți a , сa pa сi ta te a  de  a  re a li za , re la ți i  u ma ne  pri n  сo mu ni сa re , mo ti va ți e , ѕpi ri t de  o bѕe rva ți e  . 

BI BLI O GRA FI E                

·         Сe rghi t, I o a n,(2002) Ѕi ѕte me  de  i nѕtru i re  a lte rna ti ve  şi  сo mple me nta re . Ѕtru сtu ri , ѕti lu ri  şi  ѕtra te gi i , A ra mi ѕ

·         Сu сo ş, Сo nѕta nti n,(2002), Pe da go gi e , Po li ro m, I a şi 

·         Ji nga , I o a n; Ne gre ţ, I .,(1999), Învăţa re a  e fi сi e ntă, Bu сu re şti , A ll


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu