Excursia didactică

Prof. înv. primar Mititelu Georgeana Cristina

Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”- Tg. Frumos - Iaşi

Excursia este una din activităţile extraşcolare frecvent folosită pentru cunoaşterea trecutului local, naţional şi chiar a unor zone de pe diverse meridiane ale globului pe bază de experienţă directă.

Deosebit de eficace, excursia  se poate organiza în toate localităţile ţării, pentru că nu există palmă de pământ românesc care să nu aibă mărturii ale trecutului dintre cele mai semnificative.

Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o atmosferă deosebit de favorabilă instrucţiei, educaţiei, formării complete a personalităţii elevului.

        Preferinţa pentru excursie, participarea lor masivă, sunt argumente suficiente pentru a demonstra că elevii sunt însetaţi de a cunoaşte cât mai multe lucruri noi în mod direct, că se simt deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-şi petrece timpul în mijlocul frumuseţilor naturii, că trăiesc simţiri dintre cele mai intense în contactul direct cu tezaurul de valori al înaintaşilor, că, în acest cadru, prieteniile şi colegialitatea cunosc noi dimensiuni.

Excursiile dezvoltă încrederea în marile posibilităţi ale omului, formează conştiinţa răspunderii şi demnităţii umane.

Excursiile pot fi clasificate ţinând seama de mai multe criterii:

            1). După sezonul în care se organizează:

§  excursia de iarnă,

§  excursia de primăvară,

§  excursia de vară,

§  excursia de toamnă.

2).  După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeţii, sau cu trenul, cu autocarul, cu bicicletele etc.;

3).  După loc şi durată excursiile pot fi:

§  locale (2 – 3 ore);

§  pe o durată mai mare şi pe un traseu mai lung, depăşind graniţele judeţului;

4).  După obiectivul general şi după obiectivele concrete:

§  excursiile – lecţie, care îşi propun dobândirea de cunoştinţe, aprofundarea cunoştinţelor, sistematizarea, recapitularea şi evaluarea cunoştinţelor (premergătoare unei teme, în timpul desfăşurării ei sau finale);

§  excursiile cu caracter sportiv şi recreativ; 

§  excursii după treptele de învăţământ, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor participanţi:

a)      în clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, în cadrul cărora se îmbină cunoaşterea perceptivă cu cunoaşterea raţională;

b)      în clasele gimnaziale, când se aprofundează, se sistematizează şi se îmbogăţesc cunoştinţele, priceperile şi deprinderile elevilor;

c)      în clasele liceale, când se recapitulează, se apreciază şi se corelează cunoştinţele de  de la toate discipline de învăţământ;

         Excursiile se fac cu aprobarea Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie al şcolii.

        În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de învăţământ, însă observaţia, comparaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, demonstraţia, interdisciplinaritatea se situează în primul plan.

În desfăşurarea unei excursii se disting mai multe etape:

§  pregătirea excursiei;

§  desfăşurarea excursiei;

§  sistematizarea cunoştinţelor;

§  valorificarea ulterioară a realizărilor excursiei;

§  concluzii;

§  tema pentru acasă.

Ca activitate extracurriculară, excursia permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la mai multe discipline: limba română, geografie, istorie, educaţie ecologică, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă.

Am pregătit şi organizat mai multe excursii tematice, literare, istorice, culturale.

Exemplificăm aspectele privitoare la proiectarea şi organizarea excursiei pe itinerariul Tg. Frumos – Ruginoasa.

Tema activităţii – Personalitati istorice româneşti

 Tipul activităţii – Practic-aplicativ

Metode şi procedee – conversaţia, observarea, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, gândirea critică.

Materialul didactic – fişe de observaţie corespunzătoare sarcinilor de lucru pe arii curriculare, materiale adunate pe traseu, pliante, ghiduri ale obiectivelor vizitate, cărţi, ilustrate.

Tipul de învăţare – operaţional-creativă

În preziua deplasării am desfăşurat in laboratorul de informatică al scolii o activitate de familiarizare cu personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza intitulată „ POVESTEA UNUI DOMNITOR”. Aceasta activitate a cuprins  o prezentare POWER POINT urmata de sustinerea unui concurs finalizat cu diplome si invatarea cântecului „Noi suntem români”, dramatizarea scenetei „ Mos Ion Roata si Voda Cuza”.

In final  le-am reamintit elevilor traseul, obiectivele care vor fi vizitate, normele de conduită ce vor trebui respectate. Le-am dat sfaturi privind îmbrăcămintea , hrana, igiena necesare pentru  excursie, am anunţat ora exactă a plecării, punctualitatea fiind absolut obligatorie pentru toţi.

Elevii au fost împărţiţi  în grupe de”experţi” pe baza teoriei inteligenţelor multiple, li s-au distribuit fişe de  lucru , în care au notat informaţiile culese pe tot parcursul excursiei în funcţie de sarcinile stabilite:

a)      Grupa geografilor

Grupa a avut ca sarcină observarea reliefului, a florei şi a faunei locurilor vizitate.

Fişa a cuprins următoarele sarcini:

v  forme de relief observate pe traseu;

v  nume de câmpii, dealuri, ape

v  flora şi fauna locurilor văzute;

v  nume de animale domestice sau sălbatice, eventual observate;

v  culegerea de plante pentru ierbarul clasei;

b)      Grupa ecologiştilor

Fişa de observare a cuprins următoarele sarcini de lucru:

v  observarea şi notarea zonelor despădurite;

v  semnalarea existenţei deşeurilor toxice, menajere şi de altă natură;

v  urmărirea comportamentului ecologic adecvat excursioniştilor pe toată durata excursiei.

c)      Grupa istoricilor

Elevii din această grupă au avut următoarele sarcini:

v  sesizarea şi notarea unor monumente istorice întâlnite pe traseu

v  observarea şi descrierea arhitecturii palatului

v  selectarea datelor despre vechimea construcţiilor din pliantele cumpărate;

v  depistarea unor evenimente istorice care s-au desfăşurat pe aceste meleaguri.

e) Grupa pictorilor

Fişa de lucru a cuprins:

v  descrierea picturilor din palat

v  culegerea datelor despre autorii picturilor;

v  sesizarea unor peisaje deosebite din natură şi conştientizarea celorlalţi privind frumosul din jurul lor;

v  realizarea unor picturi pentru ora de desen.

f)       Grupa muzicienilor

Sarcini:

v  asigurarea unei atmosfere plăcute cu muzică de bună calitate (casete , cd-uri);

v  antrenarea copiilor în activităţile distractive desfăşurate

g) Grupa sanitarilor

Sarcini:

v  întocmirea şi distribuirea , încă din perioada pregătitoare excursiei, a unei liste cu cele necesare din punct de vedere medical: feliuţe de lămâie, punguţe, şerveţele, batistuţe igienice, o punguţă menajeră etc.

v  supravegherea respectării regulilor de igienă în tren

v  grija sporită faţă de elevii mai sensibili la deplasare

v  coordonarea activităţilor de curăţire a comportamentului din tren la final.

h) Grupa fotografilor

Sarcini:

v  realizarea fotografierii obiectivelor vizitate;

v  realizarea unui album cu fotografii din excursie.

Pe parcursul excursiei i-am îndrumat şi i-am sprijinit pe membrii  grupelor în realizarea sarcinilor stabilite.

             Analiza excursiei este o etapă obligatorie. În această etapă se realizează prelucrarea datelor culese şi înregistrate pe parcursul activităţii. Se poartă discuţii cu elevii pentru formularea unor concluzii, pentru stabilirea rezultatelor observaţiilor sau experimentelor efectuate direct în natură. Pot fi adresate întrebări cu privire la unele aspecte observate, astfel încât cunoştinţele să poată fi fixate în mod util şi corect. Elevii pot fi angajaţi într-un dialog constructiv, ei fiind cei care să exprime nelămuririle, să formuleze întrebările simple sau să ceară soluţii pentru situaţiile-problemă şi tot ei să găsească răspunsuri, să colaboreze cu ceilalţi colegi pentru un răspuns corect şi complet şi să găsească posibile rezolvări pentru situaţiile problemă. O astfel de activitate trebuie atent monitorizată şi dirijată de învăţător, astfel încât să conducă la finalitatea dorită: o corectă înţelegere a informaţiilor transmise pe parcursul excursiei.

Rezultatele excursiei s-au sintetizat in realizarea temelor pentru portofoliu:

·         grupa geografilor: un eseu cu titlul „Plaiuri româneşti”

·         grupa istoricilor : un fotomontaj „Palatul de la Ruginoasa”

·         grupa ecologiştilor: un poster „Să ajutăm Pământul”

·         grupa pictorilor: un desen „Resedinta unui domnitor”

·         grupa fotografilor: un album al excursiei.

Realizarea obiectivelor urmărite în activităţile extracurriculare depinde de talentul învăţătorului, de dragostea sa pentru copii,de modul creator de abordare a temelor prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.

Bibliografie:

ü  Nicola Ioan(1994) – „Pedagogie”- Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

ü  Dulama Maria Eliza(2002)- „Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie”- Editura Clusium

ü  Revista „Învăţământul primar „nr 2-3 2002