ARMONII MATEMATICE ÎN UNIVERSUL NATURAL

 

 Școala Gimnazială ”Mihai  Eminescu” Ipotești

Prof. Eugen Vasiliu

 

ARMONII MATEMATICE ÎN UNIVERSUL NATURAL

 

Conferința Anuală a Societății de Științe Matematice din România

dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea marelui matematician  roman Acad. Dimitrie Pompeiu

Botoșani,12-14 Mai 2023

 

 

“Pentru cei ce nu sunt familiarizaţi cu matematica e greu să aibă un sentiment real pentru frumos, pentru cea mai profundă frumuseţe, a naturii… Dacă vrei să afli mai multe despre natură, să apreciezi natura, trebuie să înţelegi limba pe care o vorbeşte…”
Richard Feynman

     Primii filosofi greci antici au încercat să descrie și să explice ordinea în natură, anticipând ideile moderne.În lucrările sale despre legile naturii, Platon (aproximativ 427-347 î.Hr.) a scris despre existența universalelor.El a presupus că acestea constau în forme ideale (greaca veche εἶδος, forma), iar obiectele fizice nu sunt altceva decâtcopii imperfecte. Astfel, floarea poate fi aproximativ rotundă, dar nu va fi niciodată un cerc perfect. Pitagora a considerat tiparele în natură, precum și armonia în muzică, provenind din număr, ca fiind începutul a tot ceea ce există. Empedocle a anticipat într-o oarecare măsură explicația evolutivă a structurii organismelor lui Darwin.
     În 1202, Leonardo Fibonacci a descoperit succesiunea numerelor Fibonacci către lumea occidentală în „Cartea lui Abacus”. Fibonacci a dat un exemplu biologic (inexistent) al creșterii numerice a unei populații teoretice de iepuri. În 1917, Darcy Thompson (1860-1948) și-a publicat cartea “Despre creștere și formă”. Descrierea sa a relației dintre filotaxie (dispunerea frunzelor pe tulpina unei plante) și numerele Fibonacci (relația matematică a modelelor de creștere spirală la plante) a devenit clasică. El a arătat că ecuațiile simple pot descrie toate modelele aparent complexe de creștere în spirală a coarnelor animalelor și a cojilor de moluște.

Armata română în ajunul Războiului de Independență

 

 

  Prof. NICHITA FLORICA

                                             Şcoala Gimnazială,,O.Băncilă”Corni-Botoșani

 

 

 

          Conform legii din 1872, forța armată se compunea din: armata permanentă, cu rezerva ei (formată din infanterie de linie, vânători, roșiori, artilerie, geniu, jandarmi, trenul echipajelor, serviciul sanitar, flotila, intendența și administrația), armata teritorială, cu rezerva ei (alcătuită din dorobanți și călărași), milițiile (compuse din batalioane de infanterie, escadroane de cavalerie și artilerie teritorială - adică pompieri), garda orășenească (pentru comunele urbane) și gloatele (pentru comunele rurale).

Armata permanentă cu rezerva ei împreună cu armata teritorială cu rezerva ei, constituiau armata activă de campanie sau „de prima linie”. Milițiile alcătuiau armata de rezervă sau „de a doua linie. Garda orășeneasca și gloatele erau destinate să asigure ordinea și paza localităților în care ființau.

ROLUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN EDUCAȚIE

 

 Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Ipotești

Prof. Vasiliu Eugen

 

 

Conferința Națională de Matematică

”ACAD. OCTAV ONICESCU-130 DE ANI DE LA NAȘTERE”

Botoșani,

13-15 Mai 2022

 

Rezumat. Grație evoluțiilor recente din domeniul inteligenței artificiale (IA) și impactului ei asupra multor domenii ale vieții, ne-am propus în acest articol să analizăm influența inteligenței artificiale în educație. Astfel, a fost examinat impactul noilor tehnologii atât asupra învățării studenților cât și asupra instituțiilor de învățământ. Odată cu adoptarea rapidă a noilor tehnologii în domeniul educației, precum și cu progresele tehnologice recente, este posibil ca în viitorul apropiat învățământul să treacă la o nouă etapă în care inteligența artificială să fie omniprezentă. Administrarea, sprijinul studenților, predarea și învățarea pot beneficia toate de pe urma utilizării acestor tehnologii.

Cuvinte cheie: inteligență artificială, învățare automată, învățare profundă, educație, tehnologii

informaționale.