Monitorizarea implementării curriculumului şcolar

 


Prof. Mihaela Pînzaru

Școala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni

            Monitorizarea implementării curriculumului şcolar înseamnă urmărirea sistematică şi continuă a modului în care sistemul şi procesul de învăţământ se comportă în raport cu modificările propuse. 

În ceea ce priveşte procesul de învăţământ, se disting trei tipuri de monitorizare:

-       monitorizare administrativă, care se referă la urmărirea/supravegherea respectării dispoziţiilor legale referitoare la planul de învăţământ, curriculum, manuale, organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional etc.;

-       monitorizare formativă, axată pe monitorizarea procesului de învăţare: spre exemplu, administrarea periodică a testelor criteriale care vizează esenţa unui program de studii, permite identificarea problemelor, a dificultăților în derularea acestuia etc.;

-       monitorizarea randamentului şcolar, care se realizează, în general, cu ajutorul testelor normative; au rolul de a informa, în plan comparativ, cu privire la ceea ce „produc” şcolile şi clasele.

Mecanismele de implementare şi monitorizare a curriculumului modernizat sunt orientate
spre:

1. Asigurarea asistenţei metodice în derularea implementării politicilor educaţionale.

1.1. Aplicabilitatea suportului metodic elaborat de ME în organizarea procesului educațional; 1.2. Tematicile puse în discuţie în cadrul şedinţelor metodice în conformitate cu reforma curriculară;

1.3. Participarea cadrelor didactice la seminarele teoretico- practice desfăşurate la nivel de județ şi aplicarea suportului de participare în organizarea demersului didactic;

1.4. Corelarea activităţii catedrelor – echipelor manageriale la nivel de instituţie de învăţământ, ceea ce asigură aplicarea pe verticală şi orizontală a implementării curriculei.

2. Evaluarea procesuIui de implementare a curriuculumului (inspecţiile şcolare):

2.1. Inspecţia frontală;

2.2. Inspecţia de specialitate;

2.3. Inspecţia specială;

2.4. Inspecţia tematică;

2.5. Inspecţia de evaluare instituţională.

3. Realizarea componentei Evaluare, în cadrul procesului integrat de predare – învăţare - evaluare (administrarea evaluărilor la disciplinele şcolare, tezelor semestriale, olimpiadelor școlare, examenelor naționale).

La nivel de instituţie şcolară, este foarte importantă activitatea de dirijare şi control, desfăşurată
de echipa managerială, în vederea monitorizării calităţii implementării curriculumului modernizat.

Procedura de monitorizare a unui fapt sau fenomen educaţional se proiectează pe o anumită durată de timp (de la câteva luni până la un an) şi realizează în următoarea succesiune logică: - stabilirea obiectului şi a aspectelor acestuia ce vor fi supuse monitorizării;
- determinarea modelului de monitorizare, a criteriilor şi indicatorilor ce vor fi urmăriţi;
- selectarea şi pregătirea calitativă a monitorilor (persoanelor care vor monitoriza);
- precizarea metodologiei de lucru (cum se va realiza monitorizarea, ce metode, instrumente vor fi utilizate în procesul de monitorizare);

- colectarea de informaţii şi date, analiza şi interpretarea lor;

- formularea de concluzii şi recomandări.

Scopul principal al iniţierii, proiectării şi realizării unui proces de monitorizare constă în evaluarea condiţiilor de implementare a curriculumului şcolar modernizat, identificarea unor posibile probleme sau disfuncţii în procesul de implementare a acestuia la nivel de instituţie de învăţământ, soluţionarea operativă a acestora în vederea asigurării implementării cu succes a documentului vizat şi a atingerii ţintelor pedagogice (scopurilor, obiectivelor şi finalităţilor) stabilite la nivel de sistem şi proces educaţional.

Prin urmare, obiectivele monitorizării vizează:

-       cunoaşterea condiţiilor reale de implementare a curriculumului şcolar axat pe competenţe;

-       identificarea dificultăţilor întâmpinate de cadrele didactice în procesul de implementare;

-       acordarea, în caz de necesitate, a sprijinului metodologic în rezolvarea unor situaţii-problemă ce pot apărea în procesul de implementare a curriculumului;

-       evaluarea impactului produs de curriculumul modernizat asupra procesului de formare-dezvoltare a competenţelor şcolare;

-       acumularea unei baze de date ca punct de analiză şi reflecţie pentru conceptorii de curriculum în perspectiva dezvoltării curriculare ulterioare.

În procesul de monitorizare a implementării curriculumului modernizat vor fi implicate autorităţi, instanţe, instituţii de nivel central şi local.

Programul de acţiuni privind implementarea curriculumului modernizat, metodologia de monitorizare a curriculumului, instrumentarul necesar în procesul monitorizării (chestionare, fişe de lucru etc.), va specifica modelul, criteriile şi indicatorii folosiţi, va pregăti specialiştii care vor coordona şi realiza monitorizarea procesului de implementare a curriculumului şcolar. Monitorizarea directă a procesului de implementare a curriculumului şcolar va fi realizată de către specialişti – inspectorii şi metodiştii de specialitate.

Exemple de buna practica în abordarea lectiei de matematica.

 

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI EMINESCU -IPOTEȘTI

Prof.VASILIU EUGEN

 

                          

    

Matematica este acceptată ca o ştiinţă, una în care noţiunile şi legăturile dintre noţiuni sunt definite şi demonstrate cu mare precizie. Unul dintre scopurile matematicii este acela de a formula întrebări şi de a da răspunsuri la intrebările puse.De altfel,viaţa însăşi se desfăşoară între întrebări şi răspunsuri.Răspundem la întrebare şi apare încă cel puţin una.

Învăţarea în acest domeniu creează perseverenţă,tenacitate,voinţa,răbdare,putere de sinteză,intuiţie,spirit de inventivitate.Toate acestea nu se obţin uşor,dar cel căruia i se formează de mic,nu va avea probleme în viaţă. Matematica dispune de largi valenţe formative.Specificul activităţii matematice constă în faptul că ea reprezintă o tensiune,o încordare,o mobilizare a tuturor componentelor psihicului uman, dar cu precădere a gândirii ,a inteligenţei.

Un învăţământ matematic bine conceput oferă atât o cunoaştere activă a noţiunilor de bază ale matematicii cât şi posibilitatea aplicării ei în activitatea ulterioară în şcoală,dar şi în viaţa cotidiană.

Norme de ortografie şi punctuaţie în limba română contemporană - auxiliar didactic

 

Stanca Gianina Mehedinţu

 

 

 


   

 

Norme de ortografie şi punctuaţie în limba română contemporană

 

auxiliar didactic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Editura Sud

Bolintin Vale 2020

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ISBN – 978-606-94884-7-8

Autor – Stanca Gianina Mehedinţu

Titlu – Norme de ortografie şi punctuaţie în limba română contemporană. Auxiliar didactic

Locul publicării – Bolintin Vale

Anul 2020

Editura Sud

Adresa editură – Bolintin Vale, str. Republicii 4A, jud. Giurgiu;

Descrierea subiectului – Chestiuni de gramatică a limbii române.

Număr pagini – 50;

Format carte – 21x29,7 cm (A4);

Format carte electronică – PDF.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SUNETUL. LITERA. ALFABETUL

 

 

    Cuvintele sunt alcătuite din silabe, iar silabele din sunete.

    În scris, sunetele sunt reproduse prin litere.

    Totalitatea literelor, așezate într-o anumită ordine, formează alfabetul unei limbi. Alfabetul limbii române este alcătuit din 31 de litere: