TIMPUL LIBER AL COPILULUI

Înv.Nistor Andra

            Pentru unii adulţi timpul liber este un ansanblu de ocupaţii, cărora individul li se poate dărui după placul său, fie pentru a se odihni, a se distra, fie pentru a-şi dezvolta informaţia sau formaţia intelectuală, fizică, psihică, etc.

            După alţii, timpul liber este ceea ce rămâne după scăderea timpului necesar activităţii de bază şi după scăderea orelor de somn, a celor necesare drumurilor până la locul activităţilor zilnice, a orelor cheltuite cu masa şi îngrijirea corporală.

            Atât pentru şcolar cât şi pentru matur, există un buget de timp delimitat în trei secvenţe mari: timp de muncă (de învăţătură pentru şcolar), timp pentru nevoi fiziologice, social-culturale şi gospodăreşti, timp liber. În cazul şcolarului, timpul liber reprezintă sectorul de activitate cel mai spontan şi mai imaginativ al vieţii copilului, exercitându-şi influenţa educativă multiplă în sfera vieţii intelectuale, fizice, artistice, morale a caracterului. Pentru a şti de cât timp liber dispune, copilul trebuie să ţină seama de numărul de ore săptămânale, zilnice, număr de ore destinate somnului, micilor activităţi gospodăreşti, drumul de la şcoală acasă, timpul de masă, de odihnă şi de efectuare a temelor. Unii elevi fac greşeala de a îngloba în timpul liber şi orele impuse de buna pregătire a lecţiilor, alţii socotesc ziua întreagă timp de muncă, neorganizându-şi raţional timpul de învăţătură şi odihnă, nereuşind să-şi creeze în bugetul de timp şi ore de răgaz, ore libere. Ambele situaţii sunt greşite. Prin consumarea întregului timp cu învăţătura se ajunge la oboseală şi surmenaj. Dimpotrivă, atunci când întregul timp de după orele de cursuri este socotit timp liber, acest timp este adesea irosit cu uşurinţă, ceea ce se repercutează negativ şi asupra învăţăturii şi pe un plan mai larg, asupra viitorului statut socio-profesional.

            În mod firesc atât părinţii cât şi educatorii trebuie să se gândească cum este mai bine să-i orienteze pe elevi spre a folosi timpul în mod optim, pentru a contura cât mai mult personalitatea acestora.

            Activităţile extraşcolare desfăşurate pot avea asupra elevilor efecte diferite, pot satisface sau nu aşteptările lor. De aici decurge necesitatea cunoaşterii preocupărilor copiilor din timpul liber, îndrumarea şi orientarea lui spre cât mai multe activităţi fie culturale, tehnice, artistice, sportive, pentru a dezvălui potenţele acestora, a-i îndruma la multilateralitate şi nu unilateralitate în valorificarea timpului liber de care dispun. Cei mai mulţi elevi sunt atraşi de activităţile sportive, joaca în aer liber, sau simple plimbări. Celelalte activităţi, vizionări de filme, audiţii muzicale, lecturarea de cărţi, activităţi artistice, deţin o pondere redusă în totalul timpului liber.

            Părinţii sunt cei care trebuie să le fixeze un program zilnic şi să-l verifice dacă este respectat. Pentru micul şcolar ar putea fi stabilit următorul program:

      timp de învăţătură (ore curs 4-5 ore);

      timp de pregătire a lecţiilor (1-1,3 ore);

      somn şi odihnă (în cursul zilei – 1 oră);

      timp destinat unor trebuinţe personale (1 oră);

      timp liber (3 – 3, 30 ore);

      alte ocupaţii (drum şcoală-înapoi, unele activităţi neprevăzute – 2 ore).

            Copiii trebuie să ştie de asemenea că pe măsură ce cresc, aşteptările în ce-i priveşte sunt tot mai mari. Pe măsură ce ei se maturizează, este recomandabil ca în timpul liber să participe şi la activităţi gospodăreşti, la treburile casei.

            A contribui la treburile gospodăreşti este o bună modalitate pentru copil de a învăţa să fie perseverent şi de a vedea că respectul şi încrederea celorlalţi se bazează şi pe felul în care ştie să ducă la capăt un lucru pe care îl are de făcut.

            Mulţi părinţi îşi înscriu copiii la cluburi de muzică, teatru, dans, înot, modelling, pictură, sculptură, modelaj, care sunt activităţi, variate şi atractive pentru copii, dar şi adevărate ateliere de cultivare a talentelor lor.

            Este indicat ca părinţii să petreacă cât mai mult timp liber cu copiii lor, să le asculte problemele cu mare atenţie, să meargă cu ei în drumeţii, la muzee, la biblioteci, să citească împreună, să asculte muzică împreună, să meargă la teatru, să vizioneze spectacole, ş.a.

            Vacanţa este şi timpul când se citeşte cel mai mult, cartea rămânând un bun însoţitor şi înţelept sfătuitor oriunde s-ar afla acasă, în tabără, în excursie şi un mod foarte plăcut de a petrece timpul liber.

            Timpul este ireversibil, vremea pierdută nu mai poate fi răscumpărată. Învăţându-i pe cei mici să-şi gospodărească timpul cu chibzuială, vor şti să-l preţuiască pentru toată viaţa.