STUDIU DE CAZ - METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE MODALITĂȚI DE APLICARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

             

                                                                                                                                           Prof.înv.primar:Baltariu Violeta-Silvia

   Dascălul bun nu este acel învățător care îl surprinde pe elev cu lecția neînvățată,fiindcă evaluarea n-ar trebui să sancționeze, ci să ofere informații despre  ce știe și ce poate să facă elevul cu ceea ce a învățat.Atunci când un test evaluativ nu arată informații ci doar oferă calificative,el este inutil din punct de vedere formativ și educativ.

În mod ideal, informațiile adunate în evaluări sunt utilizate pentru a formula strategii pentru îmbunătățirea la fiecare nivel al sistemului de învățământ. La nivelul clasei, profesorii adună informații pentru înțelegerea elevilor și ajustarea predării pentru a răspunde nevoilor de învățare identificate.

Evaluarea formativă implică faptul că rezultatele vor fi utilizate în procesul de formare și revizuire a unui efort educațional. Evaluările formative sunt utilizate în îmbunătățirea programelor educaționale. Acest tip de evaluare este cea mai comună formă de evaluare în învățământul superior și constituie o mare parte a activității de evaluare.

Întrucât profesorii caută în mod continuu modalități de a-și consolida eforturile educaționale, acest tip de feedback constructiv este valoros.

Sărbătorile românilor de pretutindeni

                                      

Regulament de participare

Proiect regional educațional cu participare națională

„Sărbătorile românilor de pretutindeni”

(nr. 345/CAER 2017- Anexa A la Concursuri regionale fără finanțare)

Ediţia a VI-a   CORNI – BOTOŞANI , 20  DECEMBRIE  2017

Descarcă de aici regulamentul în format WORD

·      Creație plastică, fotografie, eseu –elevi

                „Sărbătorile românilor de pretutindeni”. –tema „Costume tradiționale sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează”

Ø    Secțiunea creație plastică – Se adresează preșcolarilor și elevilor din clasele primare. Creaţiile artistice şi colajele vor fi realizate în tehnică de lucru şi pe suport la alegere, încadrându-se la una din categorii : desen/pictură, colaj.

Etichetarea lucrărilor se face în colţul din partea dreaptă jos a lucrării  cu titlul creaţiei, numele şi prenumele elevului, clasa, şcoala, localitatea, numele şi prenumele cadrului didactic coordonator. Lucrările vor fi trimise pe adresa Școala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni, jud. Botoșani, precizând pe plic: „Pentru concursul -Sărbătorile românilor de pretutindeni”, până la data de 15 decembrie 2017. În plicul cu lucrările se vor regăsi obligatoriu: fișa de înscriere, acordul de parteneriat  și un plic autoadresat pentru primirea diplomelor elevilor și adeverințelor cadrelor didactice coordonatoare.

PARTICIPAREA CORNENILOR BOTOŞĂNENI LA OBŢINEREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI

            În acest an se împlinesc 140 de ani de la obţinerea Independenţei de stat de sub dominaţia/suzeranitatea otomană, în urma victoriilor repurtate de armata română în luptele desfăşurate  pe teritoriul Bulgariei în perioada august-decembrie 1877.

            Obţinerea independenţei de stat a fost posibilă datorită unui complex de factori interni şi externi favorabilei, puşi în valoare de revoluţionarii paşoptişti, care în mare parte au studiat la Paris şi s-au inspirat din ideile marii revoluţii franceze. Pentru intelectualitatea română, anul 1848, a marcat triumful ideii de naţiune. În ambele Principate şi în imperiul habsburgic, ei şi-au justificat cererile de independenţă sau autonomie politică prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei comunităţi etnice (M. Bărbulescu, Denis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor – Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, Bucureşti, 2007, p. 298). În cele trei ţări româneşti, intelectualii au desfăşurat diverse acţiuni în vederea realizării acestui deziderat, însă spaţiul acestui articol nu-mi permite detalierea lor.

HOW LEARNING GRAMMAR CAN BE FUN!

 

 

Autor: prof.Grama Irina Cătălina,Școala Gimnazială ,comuna Gâdinți,2017

 

               Teachers are conscious that students learn in various ways, but almost all respond well if praised. Students have different ways of getting information and proving their knowledge. Different methods and strategies are employed to provide that all students have equal chances to learn. Visual learning is among the best methods for teaching all ages students how to think and learn, because it helps students to connect prior knowledge with new concepts, make abstract ideas visible and concrete, focus thoughts and ideas, leading to understanding and interpretation^[1].

Ziua Europei

                                                                                                                    Prof. Nichita Florica

                                                                                   Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni

          Pe 9 mai, este ziua păcii şi unităţii în Europa. Ziua Uniunii Europene marchează istorica declaraţie de la 9 mai 1950, a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Pe lângă această semnificaţie, 9 mai marchează şi Ziua Independenţei României şi a sfârşitului celui de-al doilea război mondial.

Dezvoltarea matematicii în teritoriile românești

„Matematica este limba cu care Dumnezeu a scris universul.” Galileo Galilei

      Numarul și numerația impuse de operațiile de calcul aritmetice (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) ce stau la baza matematicii, au apărut și la romani, chiar înainte de orice organizare statală , la fel ca la celelalte popoare. La romani calculele s-au făcut mai întâi mintal, de la care au trecut la calculul concret care a fost făcut pe degete; se pare că acest calcul pe degete se învăța curent în școlile romanilor. Romanii au folosit însă și un instrument de calcul numit abacus. Probabil că acest instrument nu era propriu-zis de origine pur romana, ci fusese deja folosit și de caldeeni, chinezi, egipteni si greci.

       Dacă putem concluziona că romanii nu au marcat un progres simțitor în domeniul matematicii, cât privește pe daci, nu avem nicio dovadă pe deplin certă de procupările lor mai consistente în domeniul matematicii. Singurele procupări cunoscute sunt în domeniul calendarului și astronomiei, preocupări despre care ne-au rămas dovezi pe zidurile Sarmisegetuzei. În perioada conducătorilor Burebista și Decebal, dacii au avut preocupări de calendar legate de observarea fenomenelor cerești, deci unele procupări de astronomie, ceea ce implică, fără îndoială, existența unor cunoștințe matematice, poate chiar preocupări directe în acest domeniu.

STUDIU ASUPRA SISTEMULUI FILOZOFIC BLAGIAN

Prof. Ionescu Nicoleta Paula

Școala Gimnazială Nr. 3 Buzeni

„Câteodată, datoria  noastră  în  faţa  unui  adevărat   mister  nu  e  să-l  lămurim, ci

 să-l adâncim  atât  de  mult, încât  să-l  prefacem  într-un mister  şi   mai  mare”

(„ Pietre  pentru  templul  meu”)

         Lucian Blaga  s-a  născut la 9  mai  1895, în  satul  Lancrăm  din  judeţul  Alba, sat se poartă-n nume „sunetele  lacrimei”.   Copilăria  sa  a stat, după  cum  el  însuşi  mărturiseşte, „sub  semnul unei  fabuloase  absenţe  a cuvântului,” autodefinindu-se „mut ca  o  lebădă”, deaoarece  viitorul poet nu a  vorbit  până  la  vârsta  de  4  ani. Se  stinge  din  viaţă  la  6 mai  1961 şi  este înmormântat în satul  natal, Lancrăm.

            Receptarea  creaţiei  blagiene şi  pătrunderea  semnificaţiilor   estetice  şi  filozofice  profunde, ridică  probleme  cititorului   modern, şi  mai  ales  elevilor.  Ţesătura  versurilor  sale  e  atât  de  măiastră, încât  eşti  eşti  fascinat  de frumuseţea   metaforelor, cât  şi  de profunzimea   ideilor filozofice, şi   cu cât  pătrunzi  în  acest  spaţiu  sacru  al  simţirii şi  cugetării, cu  atât  se  deschid noi  orizonturi de „sfânt  mister” şi „ tot ce-i ne-nţeles  se  schimbă-n  ne-nţelesuri şi  mai  mari”, întocmai  cum  se bifurcă  potecile  unei  grădini labirintice.

STUDIU PRIVIND LIMBA ŞI VARIANTELE EI

STUDIU PRIVIND LIMBA  ŞI  VARIANTELE  EI

Prof. Ionescu Nicoleta Paula

Școala Gimnazială Nr. 3 Buzeni

                                          

Eu cred sincer că limba română, în care m-am născut şi pe care o vorbesc cu toată dragostea, e pâinea, vinul, aerul fără de care viaţa noastră nu s-ar lega pe pământ.

                                                                                                                           (Fănuş Neagu)

Ceea ce ni se pare cu totul surprinzător este faptul că Fănuş Neagu formulează aceste cuvinte de aur nu într-o carte care-şi propune să aducă un omagiu limbii române. El face această mărturisire în „deschiderea” uneia dintre cărţile sale, deschidere ce poartă numele: „Ploaia de aur de la fereastră”  (F. Neagu, 1987 p.6-8). De altfel, campionul metaforei române contemporane face asemenea destăinuiri ori de câte ori are prilejul. Şi aceasta, dintr-un motiv cât se poate de pământean: „..în afara ei (a limbii române) nu recunosc deasupra capului decât pe Dumnezeu”.O mărturisire făcută, de astă dată, într-o tabletă publicată în unul din cotidianele în care avea o rubrică săptămânală.

Evoluția teritorială a intravilanelor și favorabilitate la construire - Comuna Corni

Autor: Prof. drd. Alexandra Horomnea

          Intravilanul reprezintă suprafața construită a unei localități, este un element dinamic în timp și spațiu care suferă diverse modificări ca urmare a acțiunii asupra sa a populației, ca factor de modelare prin intrebuințările date spațiului locuit, de regulă având ca finalitate mărirea acestuia, a prezenței diferitelor trepte de relief, pante, ape care limitează extinderea construcțiilor. Evoluția teritorială este o expresie a modificărilor sistemice datorate fluxurilor umane și materiale specifice diverselor stadii evolutive ale așezărilor.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ŞI OBICEIURILE SPECIFICE

                                                                                             Prof. Inv.primar Ristea Daniela Simona

                                                                                                    Şcoala gimnazială Mihai Eminescu

                                                                                                                      Com.Bradu , jud.Argeş

         Sărbătorile şi obiceiurile populare, grupate în preajma solstiţiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poartă numele generic de sărbători de iarnă. Perioada este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Craciunul, cât şi Boboteaza, şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sărbători ale ciclului de iarna - Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza - au funcţionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului şi de inceput de an. Românii folosesc, pe langă calendarul oficial, recunoscut de stat şi Biserică, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor şi transmis folcloric.