Realizat
de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria
Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă”
Corni-Botoșani
Având în vedere faptul că metodologia didactică este teoria ce își propune optimizarea continuă a activităților didactice, în literatura de specialitate se vorbește despre anumite metode de ultimă generație.Aceste metode au scopul de a optimiza procesul de învăţare-predare-evaluare .Printre aceste metode se află și metodele și tehnicile de dezvoltare a gândirii critice și creative.Dintre aceste metode se deosebesc:
Metoda acvariului ce
are ca scop emiterea unui număr cât mai mare de soluţii, elevii fiind puși
într-o dublă ipostază:participanți activi la dezbatere și observatori ai
interacțiunilor produse.
Etape de utilizare
a metodei:
1.Punerea la
curent a participanților cu problematica abordată,fiecare dintre aceștia fiind
nevoiți să schițeze câteva răspunsuri pe care să le susțină
2.Elevii se împart
în două grupuri (cercul interior și cercul exterior),ei putându-se așeza în ce
loc doresc.Mărimea ideală a fiecărui grup este de șapte elevi.Persoanele din
cercul interior trebuie să dezbată primii problema cu voce tare, în timp ce
elevii din cercul exterior observă dezbaterea.
3. Elevilor le sunt comunicate regulile ce trebuie
urmate pe timpul dezbaterii: susţinerea unei idei trebuie obligatoriu
argumentată, acordul și dezacordul cu un alt vorbitor se susţin cu argumente
concrete şi suficiente.
4.Are loc
dezbaterea de către grupul din interior, respectiv observarea şi
înregistrarea opiniilor şi atitudinilor constatate de către cel din exterior.
Timpul maxim acordat acestei dezbateri este de 8-10 minute.
5. Are loc
inversarea rolurilor: grupul exterior va
prelua dezbaterea în locul celui din interior şi invers, pentru alte 8-10
minute.
În urma dezbaterii
trebuie să rezulte, pentru ambele grupuri,
cât mai multe achiziţii în plan
informaţional și atitudinal.
Unii autori o
încadrează ca metodă interactivă de sine stătătoare, însă aceasta este doar o variantă a dezbaterii.
Metoda mozaicului
presupune pregătirea unui text adecvat învăţării prin cooperare şi o dinamică a
grupurilor formate. Etapele metodei:
1.Elevii sunt
grupați aleatoriu în grupuri de câte 4-5 , în funcție de câte părți conține
lecția.Fiecare elev primește un bon de ordin.
2.Are loc o scurtă
discuție a conținutului de însușit și se
precizează şi părţile alcătuitoare, numerotate
cu tot atâtea numere câte au grupurile iniţiale.
3.Are loc
distribuirea materialului de învățat.El trebuie predat de către elevi iar
fiecare membru al grupului trebuie să se ocupe de partea de conţinut care are
acelaşi număr de ordine pe care îl deţine el.
4.Se formează grupurile
expert, din elevii ce au același număr.
5.Se reconstituie
grupurile casă, fiecare elev trebuind să predea partea care i-a revenit în
grupul expert.
6.Profesorul
evaluază elevii și face recomandări.
Avantajele acestei metode sunt: flexibilitatea
şi lateralitatea gândirii,stimularea ideilor nonconformiste, întărirea
încrederii în forţele proprii .
Harta conceptuală
reprezintă un mod de învățare a unor informații noi, ce depind de conceptele
existente deja și de relațiile care se stabilesc între ele.Câteva dintre
avantajele acestei metode sunt: structurarea cunoştinţelor , stabilirea de
relaţii între cunoştinţele asimilate,este
o posibilă metodă de evaluare a cunoştinţelor copilului, poate fi
utilizată ca instrument de instruire. Pentru a realiza această metodă este
necesar să se elaboreze un grafic care include: concepte centrale , concepte
secundare, modul în care este înţeleasă relaţia dintre concepte.
Diagrama cauzelor şi a efectului constă într-un un proces creativ în care
elevul trebuie să generalizeze și să
organizeze cauzele majore şi minore ale unui efect, ale unei probleme
,ale unui eveniment. Pașii ce trebuie urmați în realizarea acestei metode:
1.Împărțirea
elevilor în echipe de lucru.
2.Stabilirea
problemei de discutat ce reprezintă rezultatul unei întâmplări sau a unui
eveniment deosebit.Fiecare echipă are de analizat câte un efect.
3.Dezbaterea în
grup, ce constă în descoperirea cauzelor ce au condus la efectul discutat(pe
hârtie sau pe tablă).
4.Construirea
diagramei cauzelor și a efectului: pe axa principală a diagramei se trece
efectul, pe ramurile axei principale se
trec cauzele majore ale efectului: când?, unde?, cine?, de ce?, ce?, cum? şi
cauzele minore ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai mică
corespunzătoare cauzei majore.
5.Are loc etapa de
examinare a listei de cauze întocmite de fiecare grup, ce se
concretizează în examinarea pattern-urilor.Se evaluează modul în care s-a făcut
distincţie între cauzele majore şi cele minore, plasarea lor corectă în diagramă(cele
majore pe ramurile principale, cele minore pe cele secundare), evaluarea diagramelor fiecărui grup şi
discutarea lor;
6. Are loc stabilirea concluziilor şi a
importanţei cauzelor majore
Metoda Pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de stimulare a
creativităţii participanţilor, ce se bazează pe interpretarea de roluri în
funcţie de pălăria aleasă.Această metodă presupune împărțirea copiilor în şase gupe(se poate
juca şi câte şase într-o singură grupă). Împărţirea elevilor se face în funcție de materialul studiat.
Drept mijloace se vor fi folositi şase
pălării „gânditoare”, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde,
albastru şi negru. Fiecare culoare reprezintă un câte rol. Pălăria albastră
reprezintă liderul jocului şi este responsabil cu controlul demersurilor
desfăşurate. Pălăria albă reprezintă povestitorul, cel care spune pe scurt
conţinutul textului şi prezintă o atitudine neutră, obiectivă, concentrată pe
fapte, obiective şi imagini clare. Pălăria roşie reprezintă psihologul ce îşi
exprimă sentimentele în legătură cu
personajele întâlnite, el dă frâu
liber imaginaţiei şi sentimentelor. Pălăria neagră este criticul, ce este
concentrat pe aprecierea negativă a
lucrurilor.E cel care se exprimă prudent, avertizează şi judecă. Pălăria
verde reprezintă gânditorul, cel care
oferă soluţii alternative, exprimă idei noi, stimulează gândirea
creativă. Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi
constructive.El creează finalul şi oferă o perspectivă pozitivă şi
constructivă. Principalele avantaje ale metodei sunt : angajarea tuturor forţele psihice de cunoaştere,
dezvoltarea gândirii critice, manifestarea empatiei faţă de anumite personaje
etc.
Metoda Philips 6/6
constă în împărțirea elevilor în grupe a câte șase elevi. Profesorul este cel care prezintă tema, explică funcţionarea metodei,
organizează grupele și le acordă elevilor 6 minute de reflecție. După cele 6
minute se discută soluţiile identificate de grupele de lucru. Această metodă
facilitează comunicarea elevilor între ei, stimulează imaginaţia creatoare şi
conduce la un număr mare de idei într-un timp scurt.
Tehnica 6/3/5
este o metodă de stimulare a
creativităţii. Presupune alcătuirea unor grupe a câte 6 membri. Fiecare membru
al grupului trebuie să conceapă câte 3
idei în 5 minute, deci, 18 idei. Grupul lucrează 30 de minute,ceea ce înseamnă
că se adună 108 idei. Pentru problema
dată, fiecare dintre cei 6 participanţi are de notat pe o foaie trei soluţii,
în tabelul cu trei coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile circulă de la
stânga la dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia
colegului din stânga citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice
în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le şi îmbunătăţindu-le continuu.
Ultima fază presupune centralizarea datelor obţinute, discutarea şi aprecierea
rezultatelor. Avantajul acestei metode este că
stimulează imaginaţia şi creativitatea,
dezvoltă legăturile de lucru între elevi și favorizează toate categoriile de elevi.
Turul galeriei
este o metodă de învăţare activă, în grup, care are la bază stimularea unor noi abilităţi de redare
grafică a unui text pe care elevii l-au discutat înainte cu profesorul. Etapele
aplicării metodei:
· profesorul
comunică sarcina de lucru;
· se
formează grupurile;
· se
realizează un afiş în fiecare grupă;
· elevii
prezintă pe grupe afişul realizat în faţa clasei;
· afişele
se expun pe perete într-un spaţiu amenajat ca o galerie de artă;
· lângă
fiecare afiş se lipeşte o foaie albă, pe care elevii vor trece observaţiile
lor;
· fiecare
grup va citi comentariile făcute de celelalte grupe şi va răspunde la
întrebările scrise de acestea pe foile albe.
Brainstorming-ul
este o metodă colectivă,ce constă în colectarea de idei și soluții într-un timp
scurt și cât mai puțin critic.Ședința trebuie să aibă un moderator și un
secretar iar elevii trebuie așezați în cerc sau în jurul unor mese, pentru ca
toți participanții să se perceapă vizual.Activitatea poate dura între 30-50 de
minute.Un prim pas al acestei metode este enunțarea problemei ce va fi pusă în
discuție și analiza ei.Urmează avalanșa de idei în legătură cu problema dată,
timp în care secretarul notează ideile participanților.Dacă se creează impresia că ideile s-au epuizat
atunci moderatorul poate recurge la brainstorming fragmentat:schimbă subiectul
de discuție,face o pauză,organizează un joc.După momentul adunării ideilor,
urmează etapa în care moderatorul le cemtralizează,le clasifică, le
ordonează,le triează având în vedere posibilitatea de aplicare,termenul de
realizare,compatibilitatea.Ideile pot fi rescrise în funcție de prioritate sau
li se pot atribui indici corespunzători.
Câteva criterii de
alegere a metodelor:să fie în concordanță cu obiectivele generale și
principiile didactice,să existe unitate,logică între conținut și metodă,să se
țină cont de resursele psihologice ale elevilor,caracteristicile
clasei,personalitatea și competența profesorului.
O
întrebare fundamentală:Cum ne dăm seama dacă o metodă nouă este o metodă de
sine stătătoare sau doar o ajustare/modificare a uneia mai vechi?
Trei exerciții:
1)
Exprimați-vă
opinia cu privire la utilitatea
metodelor de stimulare a creativității și a gândirii critice în procesul
intructiv-educativ.
2)
Descrieți
metoda Pălăriilor gânditoare.
3)
Comparați
metoda brainstorming-ului cu metoda 3/6/5.
Bibliografie
· Masari, G. (2014). Teoria
și metodologia instruirii. În Manualul ID pentru programul de studii
Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Universității Alexandru
Ioan Cuza din Iași .
·
https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/Criterii-in-alegerea-metodelor13614.php
· (PDF)
Dezvoltarea gandirii critice | Alex Lazar - Academia.edu 4.pdf
(prodidactica.md)
· Teoria-si-met.instr_.-si-ev.-manual.pdf
(tuiasi.ro)
· Microsoft
PowerPoint - Pedagogie 2_curs_3_Metode si mijloace de invatamant (ulbsibiu.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu