Forme de organizare a procesului instructiv-educativ

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

Formele de organizare a procesului instructiv-educativ reprezintă structuri ce se desfășoară într-un cadru organizat,în instituții ce sunt specializate în domeniul educației și prin intermediul cărora are loc activitatea concretă de predare-învățare-evaluare.

Principalele criterii de organizare a instruirii:

·       mediul de desfăşurare: curricular sau extracurricular;

·       perioada de desfăşurare: an, semestru, trimestru, lună, săptămână, zi;

·       organizarea conţinutului;

·       tipul de sarcină: comună sau diferenţiată (cantitativ/calitativ);

·       modalitatea de dirijare a instruirii: colectivă, semiindependentă, diferenţiată sau independentă;

·       timpul de instruire: egal sau diferenţiat;

·       stilul de învăţare al elevilor: inductiv; deductiv sau practic;

·       tipul de motivaţie: extrinsecă sau intrinsecă.

·       tipul de relaţie profesor-elev.

Formele de organizare a procesului educativ se clasifică în: forme didactice şi forme extradidactice.

1.     Formele didactice sunt concepute în mod riguros de către profesor, acesta bazându-se pe programa școlară aferentă disciplinei.Ele sunt prevăzute în orar și sunt dirijate de către cadrul didactic ce trebuie să evalueze rezultatele elevilor pentru fiecare activitate desfășurată.Câteva forme didactice utilizate în mod frecvent în practica școlară sunt: lecţia, excursia didactică, activitatea practică cu caracter didactic, activitatea didactică în cabinete de specialitate etc.

D. Potolea (1989)  propune metode de diversificare a modalităţilor şi a structurilor organizatorice în şcoală:

1) diversificare instituţională ce se poate realiza;

2) diversificare curriculară;

 3) diversificare procesuală .

 

2. Formele extradidactice prezintă caracter opțional și pot fi propuse de orice persoană.Conținutul este flexibil , nu se are în vedere o programă iar evaluarea se poate omite.Ele pot fi desfășurate atât în cadrul școlii (cercurile pe materii, activităţile educative adiacente lecţiilor) cât și în afara şcolii( cercurile tehnice, artistice, ştiinţifice, taberele de pregătire a elevilor cu capacităţi intelectuale peste medie, acţiunile cu caracter educativ general).

Modurile de organizare a procesului de învățământ sunt structurate sub trei forme:

1.     Organizarea frontală:

·       se bazeaza pe principiul tratării nediferențiate.

·       este predominantă activitatea profesorului, bazată exclusiv pe expunere, pe transmitere de cunoştinţe.

·       utilizează strategiile axate pe metodele expunerii şi conversaţiei.

·       suportul de iniţiere, instrumentele, sarcinile de lucru şi timpul sunt comune pentru toţi elevii.

2.     Organizarea  grupală:

·       elevii clasei alcătuiesc un grup, un colectiv autentic, în cadrul căruia colaborează şi cooperează , se ajută reciproc în vederea atingerii unor finalităţi comune.

·       profesorul îndrumă şi conduce activitatea unor subdiviziuni/microcolectivităţi.

·       rezultă: grupare omogenă şi grupare eterogenă .

3.     Organizarea individuală:

·       pune accentul pe munca independentă, fară supraveghere directă şi consultantă din partea profesorului.

·       se elaborează sarcini de instruire în concordanţă cu nevoile şi posibilităţile fiecărui elev.

Lecția

Lecția este forma de bază a învățământului, desfășurată cu o clasă de elevi, într-un timp determinat, sub conducerea unui învățător sau a unui profesor în conformitate cu programa de învățământ; oră școlară consacrată unui obiect de studiu.(DEX)

 

Momentele lecției:

1.     Captarea atenţiei ;

2.     Informarea elevului cu privire la obiectivul urmărit ;

3.     Stimularea reactualizării elementelor asimilate anterior ;

4.     Prezentarea elementelor specifice de conţinut ;

5.     Dirijarea învăţării ;

6.     Obţinerea performanţei;

7.     Asigurarea feed-back-ului;

8.     Evaluarea performanţei;

9.     Intensificarea retenţiei;

Condițiile didactice ale lecției:

·       să aibă un scop didactic precis;

·       să vizeze un echilibru rezonabil între aspectul instructiv şi cel educativ;

·       să beneficieze de o elaborare metodică suficientă;

·       să se coreleze în modul cel mai convenabil activitatea individuală cu cea colectivă;

·       proiectarea, realizarea lecţiei şi evaluarea rezultatelor să se producă într-o viziune sistemică;

Tipuri de lecții:

1.     Lecţia mixtă/combinată;

2.     Lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe;

3.     Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi;

4.     Lecţia de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor;

5.     Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare.

O întrebare fundamentală: Care este ponderea optimă de utilizare a fiecărei  forme de organizare(frontal,grupal ,individual)?

Trei  exerciții:

1.     Enumerați trei criterii specifice de organizare a instruirii.

2.     Precizați clasificarea formelor de organizare.

3.     Exprimați-vă opinia cu privire la utilitatea formelor de organizare (frontal,grupal,individual) în procesul educativ.

Bibliografie

·       Masari, G. (2014). Teoria și metodologia instruirii. În Manualul ID pentru programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași .

·       (DOC) Forme de organizare a procesului de invatamant. Lectia | cimpoeru simona - Academia.edu – accesat în data de 04.12.2022

·       Forme de Organizare a Procesului de Invatamant - PDFCOFFEE.COM -accesat în data de 04.12.2022