Anotimpurile

 

                                                                                   Autor Marta Vizir

 

Când afară se răcește

Și ninsoarea se pornește

Moșul vine cu un dar,

Fiindcă-i iarnă-n calendar.

 

Vântul de s-a domolit

Și zăpada s-a topit,

Întâi martie sosește

Mărțișor ne dăruiește.

Copacii înmuguresc,

Acum florile-nfloresc,

Soarele mai des apare, 

E primăvară în calendare.

 

Când anul școlar se sfârșește

Vara imediat sosește,

Cărțile în raft le pun,

Iar ghiozdanul îl ascund.

Uniforma e curată

Și de mama apretată.

 

Când soarele a încălzit

Toată vara am muncit

Acum roade adunăm

Și-n cămară le păstrăm,

Pentru toamna cea ploioasă

Când mai rar ieșim din casă.

Învață să tolerezi

 

                                                                                                        Autor Marta Vizir 

Pentru-a fi tu acceptat

Vezi, să îi apreciezi

Pe cei ce te-au tolerat!

 

Este greu, nu e ușor,

Să fii îngăduitor,

Dar încearcă să-nțelegi,

Fiecare mai greșește

Are dreptul, cât trăiește...

 

Mai zâmbește câteodată,

Fii atunci când trebuie

O speranță pentru-acela

Ce are-ncredere în tine.

 

Ai nevoie de un sprijin?

Caută ca să găsești,

Iar pe cel ce-ți este prieten

Negreșit îl întâlnești.

 

Nu uita și tu să fii

Cel mai bun dintre copii,

Cel ce-ajută oricând

Fie adult, fie bătrân.

Totul

                                                                                                                      Autor Marta Vizir

 

Te privesc

Și știu ce simți

Pe ei n-ai cum să îi minți

Dacă ascunzi ceva,

Știe familia...

 

Acolo sunt mereu

La bine și la greu

N-ai cum să nu-i știi,

Prietenii...

 

Trece repede, ușor,

Ca o pasăre în zbor,

Nu-și oprește ritmul

Așa trece timpul...

 

E plină de minunății,

Pasiuni și fantezii,

Călătorești prin ea

Descoperi lumea.

E încântătoare

Și mulțumitoare

Așa cum este ea

Îmi iubesc viața.

 

Cine oare?

                                                                                   Autor Marta Vizir

 

Cine-s cei ce mai mereu,

Te ajută când ți-e greu?

Cine-s cei ce-atunci când plângi,

Te fac mai mereu să râzi?

Oare eu le dovedesc,

Zi de zi cât îi iubesc?

Unde e locul

Cel mai iubit?

Este acasă, negreșit!

Când ești cel mai alintat

Pe obraz adesea sărutat?

Când ești cel mai fericit?

Când ești copil, sincer și mic...

Învățarea prin joc - echilibru sau focalizare în funcție de nevoile identificate?

 

     

Școala Gimnazială ,,Octav Băncilă” Corni/ Grădinița cu Program Normal Balta Arsă

Prof. Educație Timpurie Gîtman Oana Monica

          

Jocul este o activitate de gândire, întrucât este orientat spre rezolvarea de probleme, spre găsirea căilor în vederea depășirii unor obstacole , în care acțiunea și cuvântul constituie principalele mijloace ale jocului. Învățarea prin joc se referă la acumularea de noi cunoștințe , deprinderi și priceperi prin intermediul jocului.  Studiile de specialitate subliniază faptul că prin integrarea copilului într-un grup social, el dobândeşte abilităţi în a se raporta la ceilalţi membri ai grupului, cu care învaţă să stabilească relaţii eficiente şi este ajutat să rupă relaţiile de dependenţă faţă de părinţi, prin afirmarea capacităţilor de autoservire: a mânca, a se îmbrăca, a se încălţa, a se pieptăna, ceea ce îi conferă o altă libertate de acţiune. În cadrul programului instructiv-educativ din grădiniţă, copilul este cooptat într-un proces de construire sau elaborare a unui comportament care să-i permită afirmarea eului prin descoperirea competenţelor sale ori prin constatarea dificultăţilor pe care le are de învins. Educarea sociabilităţii se face prin încredinţarea unor sarcini şi responsabilităţi sociale, prin antrenarea copiilor în jocuri şi activităţi colective care au ca obiective generale facilitarea schimburilor şi comunicării cu alţii, „jocul împărtăşit fiind prima etapă a socializării”.

Tipuri de itemi specifici ariei Limbă și comunicare

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

I.Procesul de evaluare și testul docimologic

  Conform lui I.T. Radu, evaluarea este  „procesul menit să măsoare şi să aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educaţie sau a unei părţi a acestuia, eficacitatea resurselor, a condiţiilor şi a operaţiilor folosite în desfăşurarea activităţii, prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, în vederea luării deciziilor privind ameliorarea activităţii în etapele următoare".(Radu, 1981, pp. 17-18)

  O metodă de evaluare utilizată frecvent în mediul educațional este testul docimologic. Conform lui McMillam, testul docimologic reprezintă un  „instrument care presupune rezolvarea unui set de întrebări/sarcini standard, aceleaşi pentru fiecare subiect. Răspunsurile la întrebări se traduc în expresii sau valori numerice, suma lor reprezentând o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce priveşte anumite procese şi abilităţi” (McMillam apud Popa , 2014, p.16).

Strategii didactice – stiluri de instruire și de învățare. Predarea ca o poveste utilizând învățarea experiențială

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

Strategia didactică reprezintă modul de îmbinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor, tehnicilor, formelor de organizare a activității, ales de cadrul didactic în funcție de condiții și facilități, de nevoile celui educat (Voiculescu, 2001).

Aspectele conceptuale ale strategiei didactice sunt următoarele:

    „mod de abordare a învățării și predării, de combinare și organizare optimă a metodelor, mijloacelor avute la dispoziție, precum și a formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite” (UNESCO, 1976);

    „o structură procedurală” (C. Bastian, 1980);

Mijloace de învățământ(mijloace de predare,de învățare,de învățământ) Integrarea mijloacelor digitale în procesul instructiv educativ din școală

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

   Mijloacele de învățământ constituie una dintre componentele procesului de didactic, un element component al strategiei didactice , ce este adaptat și ales în conformitate cu anumite criterii psihopedagogice, cu scopul de a realiza cu succes obiectivele instructiv educative ale procesului de învățământ.Acestea reprezintă ansambluri de instrument  materiale  (obiecte, instrumente,dispozitive,aparate) ,ce  facilitează transmiterea de cunoştinţe, formarea de priceperi, deprinderi şi competenţe, evaluarea unor achiziţii şi valorizează aplicaţiile practice din cadrul procesului didactic.Mijloacele de învățământ se mai numesc și materiale auxiliare, fiind resurse materiale utilizate în procesul didactic, selecționate din realitate,modificate sau  confecționate cu scopul de a atinge obiectivele pedagogice.

Metode şi tehnici de dezvoltare a gândirii critice şi creative. Criterii de alegere a metodelor; erori posibile în aplicarea unor metode didactice.

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

Având în vedere faptul că metodologia didactică este teoria ce își propune optimizarea continuă a activităților didactice, în literatura de specialitate se vorbește despre anumite metode de ultimă generație.Aceste metode au scopul de a  optimiza procesul de învăţare-predare-evaluare .Printre aceste metode se află și metodele și tehnicile de dezvoltare a gândirii critice și creative.Dintre aceste metode se deosebesc:

Avantajele și limitele resurselor digitale

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

Datorită evoluției tehnologiei, educația digitală reprezintă unul dintre subiectele de actualitate ale sistemului de învățământ românesc.Având în vedere faptul că la nivel global se încearcă transformarea conținuturilor culturalizate,pentru a favoriza accesul oricărei persoane la resursele educaționale, și în sistemul educațional românesc se dorește alfabetizarea și comunicarea digitală în procesul instructiv-educativ.

Forme de organizare a procesului instructiv-educativ

 

Realizat de: Prof. înv. primar Lăcătușu Anamaria

Şcoala Gimnazială,,Octav Băncilă” Corni-Botoșani

Formele de organizare a procesului instructiv-educativ reprezintă structuri ce se desfășoară într-un cadru organizat,în instituții ce sunt specializate în domeniul educației și prin intermediul cărora are loc activitatea concretă de predare-învățare-evaluare.

Principalele criterii de organizare a instruirii:

·       mediul de desfăşurare: curricular sau extracurricular;

·       perioada de desfăşurare: an, semestru, trimestru, lună, săptămână, zi;

·       organizarea conţinutului;

·       tipul de sarcină: comună sau diferenţiată (cantitativ/calitativ);

·       modalitatea de dirijare a instruirii: colectivă, semiindependentă, diferenţiată sau independentă;

·       timpul de instruire: egal sau diferenţiat;

Poezii pentru copii

 Prof. Marta Vizir

Școala Gimnazială Octav Băncilă Corni

Mama

 

Mama mea-i raza de soare

De pe cerul cel senin,

Mama mea e scumpă floare

Din buchetul cel mai plin.

 

Mama e iubirea cea neprețuită,

Mama-i fericirea mereu nesfârșită,

Mama e oricând

Sufletul cel blând.

 

Caragiale – un precursor al literaturii absurdului

 

                                                                               Prof. Marta Vizir

                                                                  Școala Gimnazială Octav Băncilă Corni

 

Ion Luca Caragiale este așezat în rândul marilor clasici ai literaturii române care a  dezvoltat o vastă operă paradoxală prin intermediul căreia  declară indirect  o serie nesfârșită de imoralități pe care le surprinde în peisajul unei lumi bine definite ideologic  și de cele mai multe ori pe scena politică. Clasicul Caragiale se află în ipostaza spectatorului contrariat în fața dezacordului social și este adesea numit precursorul unei literaturi absurde tocmai prin faptul că scrierile sale se hrănesc  din nimicnicia absurdă a societății. De la specificul temelor abordate și până la atmosferă evocată, Caragiale dovedește un simț acut al observației. Totuși,  creația lui este mai mult decât o oglindire a moravurilor, pentru că transcende dincolo de real, creând un univers cu totul nou în care plasează personaje memorabile, analizate  minuțios și pe care le pune în situații tipice revelatoare  pentru anumite  tipologii  umane. Atât proza,  cât și teatrul scriitorului vor să demonstreze, prin utilizarea unor aspecte caracteristice stilului său,   non-sensul care guvernează asupra politicii acelei vremi.