Comentarii corectate de Inv. Muraru Amalia
Bunica mi-a spus că pe vremea ei erau mai multe obiceiuri de Sfântul Andrei: se ungeau cu usturoi tocurile geamurilor şi al uşilor pentru a nu veni strigoii, fetele nu aveau voie să se pieptene deoarece atunci când mergeau la clacă (la şezătoare) era posibil să întâlnească un lup. Se făceau strigoaie şi se mergea pe la casele oamenilor, se furau porţi şi se legau drumuri.
De Sfântul Nicolaie se făceau jocuri şi baluri la care participau atât gospodarii cât şi tineretul din sat.
De Crăciun şi Anul Nou erau obiceiuri foarte frumoase, o parte din ele păstrându-se şi până astăzi: mersul cu colindul, cu steaua, mersul cu uratul şi mersul cu sorcova. Obiceiul ursului, al caprei şi caluţul se disting prin costumaţiile pregătite cu migală şi îndemânare, care dau o notă aparte celor care le îmbracă. Mergând cu jocul pe la casele gospodarilor aceştia mai sunt însoţiţi şi de alţi oameni costumaţi în turci, cucoane şi ofiţeri. La fiecare gospodărie joacă un joc numit “Alinerea”.
Scorţariu Constantin-Claudiu, cl.a-VI-a C de la Şcoala Gimnazială “Octav Băncilă”Corni, culeasă de la Scorţariu Frasina
SARBATORI DIN COMUNA CORNI
Am aflat de la bunicii mei că în noaptea de Sfântul Andrei sau noaptea lupilor oamenii mănâncă dar şi ung uşile şi geamurile cu usturoi pentru nu-i bântui strigoii şi moroii (copiii morţi şi nebotezaţi). Pentru a feri vitele de spiritele rele oamenii le amestecă în mâncare puţin busuioc. Femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos pentru a feri casa de spiritele rele. Fetele îşi pun seara sub pernă busuioc pentru a-l visa pe cel ales. Se fură porţile şi se leagă drumurile.
În seara ce precede sărbătoarea de Sfântul Nicolae copiii îşi lustruiesc ghetuţele şi le pun pe pragul uşii pentru a primi un dar. Copiii care au fost cuminţi vor fi răsplătiţi de către Moş Nicolae cu un dar special, iar cei răi vor primi un băţ cu spini. Se spune că Moş Nicolae se tragea dintr-o familie bogată care îi ajuta pe copii şi pe orfani.
În Ajunul Crăciunului copiii merg cu colinda, în ajunul Anului Nou merg cu uratul, în prima zi din an merg cu sorcova. În seara de 31 decembrie oamenii sărbătoresc întâmpinarea noului an. Se spune că cine râde cel mai mult la masa festivă acela va avea multe bucurii tot anul, iar dacă porţi în buzunar un solz de peşte vei avea noroc tot anul.
În ajunul Anului Nou oamenii se îmbracă în urşi, doctori, căiuţi pentru a merge din casa în casa şi a anunţa plecarea anului vechi şi sosirea celui nou.
De Bobotează preotul merge pe la casele oamenilor cu crucea în mână pentru a-i anunţa Botezul Domnului şi a-i stropi pe oamenii si gospodăriile lor cu agheazmă.
Ursuleanu Florentina, clasa a VII-a A,Şcoala Gimnazială “Octav Băncilă” Corni, informaţii culese de la URSULEANU MARIA
Obiceiuri creştine
De obicei, în satele româneşti, în seara de Sfântul Andrei, băieţii mută porţile caselor unde locuiesc fete. La fel, fetele se vrăjesc numărând parii la gard, al nouălea par dacă e strâmb înseamnă că viitorul mire va fi ghebos iar dacă parul e drept mirele va fi drept şi frumos.
De Sfântul Nicolae este obiceiul de a pune în papucii copiilor cuminţi ciocolată, bomboane şi alte dulciuri, iar părinţii spun că le-a lăsat moşul, iar copiii răi primesc şi câte o nuieluşă.
De sfintele sărbători ale Crăciunului preotul merge din casă în casă vestind naşterea pruncului Iisus Hristos şi a doua zi de Crăciun este obiceiul copiilor de a umbla cu steaua: trei copii reprezentând cei trei magi care s-au călăuzit după steaua care a mers deasupra staulului, în ieslea unde s-a născut Iisus Hristos.
Pe întâi ianuarie se sărbătoreşte Anul Nou, iar în ajun este obiceiul de a se îmbrăca (masca) oamenii şi copiii în urşi,capre,căiuţi, umblând prin sat cu jocul.
Pe 6 ianuarie este Boboteaza. Se face slujbă la biserică şi se sfinţeşte apa care se numeşte aghiazmă. Creştinii se închină, beau aghiazmă mare şi stropesc prin casă şi prin gospodărie cu ea. În Ajunul Bobotezei preotul umblă din casă în casă pentru a-i stropi pe oameni cu aghiazmă.
Sorohan Valeria, clasa a-VI-a A, Şcoala Gimnazială "Octav Băncilă" Corni.
Informaţii culese de la bunicul meu, Sorohan Dumitru.
Obiceiuri de sfintele sărbători
De Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie, se mai întâlnesc şi astăzi unele obiceiuri hazlii cum ar fi: băieţii pun piedici pe drumuri, se fură porţile de la casele unde sunt fete nemăritate, se fac strigoi din bostani în care se pun lumânări aprinse.
Fetele nemăritate îşi pun în acea seară busuioc sfinţit sub pernă ca să îşi viseze ursitul. Se mănâncă usturoi şi se pune şi la geamuri ca să-i apere de duhurile rele.
O altă sărbătoare este Sfântul Nicolae care, ne pune cadouri în ghetuţele curăţate şi lustruite.
Prin anii 1970-1980 mama împreună cu fiica mergeau la bal, mama stătea pe un scaun şi păzea fata, în timp ce ea juca cu băieţii ce o invitau la horă.
De Sfantul Nicolae se fac mâncăruri alese, iar cei ce poartă numele sfântului îşi sărbătoresc ziua în familie sau cu prietenii.
Crăciunul se sărbătoreşte pe 25 decembrie, iar pe 24 decembrie se merge cu colindatul din casă în casă. Tot atunci se împodobea bradul cu podoabe confecţionate din hârtie creponată. Aceasta era bucuria copiilor.
În Ajunul Crăciunului se sacrifică porcul şi se face pomana porcului, masa la care se adună toţi membrii familiei care nu postesc.
După Crăciun urmează Anul Nou care este pe 1 ianuarie, iar în după-amiaza de dinainte copiii merg cu uratul. A doua zi după urat se merge cu semănatul. Se seamănă cu grâu şi orez. Se spune ca în prima dimineaţă din an animalele vorbesc şi trebuie să le semeni pe ele mai întâi.
Boboteaza este o sărbătoare religioasă care are loc pe 6 ianuarie. De Bobotează toţi oamenii merg la biserică pentru a lua apa sfinţită care se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, timp de nouă zile. Cât timp apa din fântână este aghiazmă nu ai voie să speli.
Vânătorii trageau focuri de armă cu gloanţe false, iar preoţii aruncau o cruce de lemn în apele curgătoare şi tinerii curajoşi se aruncau în apa şi prindeau crucea. Cel care punea mâna pe cruce, se spune că va primi de la Dumnezeu noroc şi multă sănătate.
Aceste sărbători ne bucură pe toţi creştinii şi ele fac parte din viaţa noastră .
Oniciuc Andreea si Vasiliu Diana, cl.a VI-a B Scoala Gimnazială "Octav Băncilă" Corni
Informaţii culese de la: Jitariu Elena si Vasiliu Liliana
Aflând mai multe informaţii de la bunicii mei din Corni privind sărbătorile şi obiceiurile de Sfântul Andrei, Sfântul Nicolae, de Crăciun şi Boboteaza o să vă spun cum erau sau mai sunt aceste sărbători.
O sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrajitorii, cu ajutorul cărora se zice că ele îşi află ursitul. Băieţii fură porţile fetelor pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa şi negăsindu-le la locul lor, să pornească în căutarea lor.
Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, deschizând uşile caselor. Specific acestei zile este faptul că este asteaptat cel mai mult de copii deoarece de cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului şi care îşi curăţa mereu încălţămintea, găsesc în ghetuţe dulciuri sau multe alte daruri.
De Crăciun, adulţii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea Domnului şi fiind răsplătiţi cu bani sau dulciuri.
De Bobotează oamenii vin îmbrăcaţi cu haine specifice şi merg la biserică pentru a primi agheazmă.
Lupu Ioana-Alexandra, clasa a VI-a C, Şcoala Gimnazială "Octav Băncilă" Corni
Informaţii culese de la Oboroceanu Angela
Bunicii mei mi-au povestit că, pe vremuri, în seara Sfântului Andrei făceau strigoi dintr-un dovleac, scoteau sâmburii, decupau ochii, nasul, gura şi puneau o lumânare în el apoi mergeau pe la case. Legau drumurile, ungeau ferestrele, uşile cu usturoi să nu vină strigoii. Fetele nemăritate se vrăjeau, mergeau la fântână la miezul nopţii pentru a-şi întâlni ursitul. Se pieptănau, puneau pieptănul sub pernă şi îsi visau ursitul.
De Sfântul Nicolae, ca şi la Crăciun , în sat se făcea joc şi bal. Fetele mergeau la joc însoţite de mame. Nu se cuvenea ca o fată să meargă singură la bal sau la joc.
În Ajunul naşterii Domnului cât şi în ultima zi din an se mergea cu colindul, respectiv cu uratul, la fiecare casă şi primeau nuci, mere şi colaci, bucuria copiilor fiind pe măsura darurilor primite.
În ziua Bobotezei oamenii se îmbrăcau în costume populare şi mergeau la biserică pentru a primi apa sfinţită.
Harabagiu Denisa,clasa aVI-a C, Şcoala Gimnazială "Octav Băncilă" Corni
Informaţii culese de la Belciug Geanina
Obiceiuri străvechi:
Sf. Andrei
-se furau porţile şi se împiedicau drumurile;
-se punea usturoi la geamuri să fugă strigoii;
-fetele puneau busuioc sub pernă ca să îşi viseze ursitul;
Sf.Nicolae
-copiii cuminţi primeau dulciuri făcute în casă, în cizmuliţele curăţate şi aşezate la uşă, iar cei mai puţin cuminţi primeau şi câte o nuieluşă;
Crăciunul
-gospodinele pregătesc mâncare specifică pentru ajunul Crăciunului, julfa cu seminţe de cânepă, grâul fiert;
-se împodobea bradul doar la casele celor mai înstăriţi;
-se mergea cu colindatul şi primeau nuci, colaci, mere;
-se făcea joc ziua, iar seara se organiza bal unde erau primiţi doar gospodarii care primeau jocul de hoiran;
Anul Nou
-în dimineaţa ultimei zile din an se adună oamenii satului în centrul acestuia pentru un obicei străvechi, acela al damelor (oamenii se îmbracă în fel de fel de costumaţii), apoi porneau cu jocul prin sat;
- seara se merge cu uratul şi în prima zi din an cu sorcova;
Boboteaza
-vine preotul cu aghiazma şi stropeşte în casele oamenilor .
Ursuleanu Mădălina, clasa a VII-a A, Şcoala Gimnazială “Octav Băncilă” Corni
Informaţii culese de la bunici
Obiceiuri în satul meu de Sfântul Andrei:
-se adunau flăcăii cu tobe pe un deal ca să sperie spiritele rele;
-Fetele care doreau să vadă în vis chipul celui iubit îşi puneau busuioc sau 41 de boabe de grâu sub pernă;
-femeile întorceau oalele şi cănile cu gura în jos şi scoteau din sobe cenuşa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură;
-de Sf. Andrei se putea afla cum va fi vremea pentru anul următor: tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până la Crăciun. Cepele
-dacă în noaptea de Sfântul Andrei va fi senin şi cald vom avea o iarnă blândă, iar dacă este ger vom avea o iarnă grea.
Ailoaie Petronela cu informaţii culese de la mama ei, Ailoai Viorica
Obiceiuri din străbuni
Se spune că în trecut, de Sfântul Andrei oamenii erau fermecaţi şi în seara aceea toţi credeau în minuni. Fete, gata de măritat puneau sub pernă perie de păr,busuioc sau oglindă pentru a-şi visa alesul şi tot pentru asta se duceau la un râu cu părul despletit şi se spălau cu apa din izvor. Mai era obiceiul de a se fura poarta fetelor nemăritate. Copiii entuziasmaţi făceau strigoi şi legau drumurile. Pentru a nu fi bântuiţi de spiritele rele se dădeau cu usturoi geamurile şi uşile caselor. De Sfântul Andrei totul era magnific!
Sfântul Nicolae era mult aşteptat de copii, el era Sfântul care aducea daruri multe copiilor cuminţi şi rareori câte o nuieluşa celor mai năzbătioşi. Copiii îşi pregăteau ghetuţele de cu seară, punându-le la uşă, uneori mai trăgând şi cu coada ochiului, poate –poate îl vor zări pe Moş Nicolae.
Ajunul Crăciunului era o seară magică. Copiii mergeau din casă în casă pentru a vesti naşterea Mântuitorului. Se împodobea bradul cu fel de fel de ornamente strălucitoare, iar Moş Crăciun lăsa cadouri sub el, iar in zilele Crăciunului, copiii mergeau de mână cu părinţii la biserică pentru a cânta şi lăuda naşterea Mântuitorului.
Anul Nou avea obiceiuri cu mascaţi care vesteau trecerea de la anul vechi la cel nou, iar copiii mergeau cu uratul şi semănatul pe la oamenii gospodari pentru a le ura un an nou bogat şi sănătos.
De Bobotează lumea mergea la biserică, preotul sfinţea râurile şi apele fântânilor, nimeni nu avea voie să facă baie timp de nouă zile cât se consuma aghiazma.
Sărbătorile de iarnă sunt moştenite din străbuni şi duse mai departe din generaţie în generaţie. Sunt obiceiuri de poveste!
Bahnă Bianca, clasa a VI-a C
Informaţii culese de la Bulancea Frăsina
DIN BĂTRÂNI SE POVESTEȘTE
România este tara cu cele mai frumoase obiceiuri si tradiții care diferă de la o regiune la alta ,de la o sărbatoare la alta cum ar fi: Sf.Andrei,Sf.Nicolae,Crăciunul,Boboteaza.
Pe Sfântul Andrei îl sărbătorim în data de 30 noiembrie, iar cu o seară înainte, conform tradiţiei se mănâncă usturoi, ba chiar se murdăresc geamurile cu usturoi pentru că se zice că alungă spiritele rele din case şi protejează împotriva făcăturilor. Fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa partea şi norocul. Pe afară flăcăii sau bărbaţii tineri schimbă porţile între vecini, ba chiar le ascund de nu le mai pot găsi. Un rol deosebit îl au şi măştile din bostani cu lumânări aprinse ce te înspaimântă la prima vedere.
Nu după multe zile copiii îl asteaptă pe moşul Nicolae. Se spune că moşul apare întruchipat pe un cal alb şi vine doar la acei copii care au fost cuminţi, la cei care şi-au curățat ghetuțele. Copiii care au fost ascultători vor primi daruri, iar cei care nu au ascultat vor primi şi ei ceva, o nuielușă.
Moșul Nicolae vine în timp ce copiii dorm, intră şi iese pe hornul casei dacă nu găsește ușa deschisă în seara zilei de 5 spre 6 decembrie.
Pe 24 decembrie îl așteptăm pe moş Crăciun. Cu ani în urmă moş Crăciun se numea moș Gerilă. De Crăciun sunt cele mai frumoase tradiţii: tăiatul porcului în ziua de Ignat (înainte deCrăciun), împodobitul bradului, mersul cu colinda-copiii vestesc nașterea lui Iisus Hristos, uratul şi în final sorcova. Aceste obiceiuri sunt bucuriile noastre ale copiilor. Un alt obicei de Crăciun din zona noastră sunt mascații, moșnegii, babele, doctorii, ţiganii, căiuții, caprele(mai puţin la noi prin sat), turcii, banda lui Jianu şi a lui Coroi. Maştile căluțului şi caprei sunt confecţionate din lemn, la capră maxilarul de jos este mobil şi înconjurat de podoabe cum ar fi mărgele, oglinzi, funde colorate.
De Anul Nou mergem cu uratul, cu clopoţei si bice, iar sorcova se face în prima zi din an, adică de Sf.Vasile, cu grâu, zahăr, orez pentru că aduce belșug în casă. Bunica spune că dacă în prima zi din an îți va trece pragul casei un bărbat (băieţel) brunet te va paște norocul tot anul. De asemeni grâul, orezul, zahărul nu se aruncă(nu se mătură) în prima zi din pragul ușii pentru că aduce spor în gospodăriiși recolte bogate în anul ce tocmai a început.
Sărbătorile Crăciunului se încheie cu Boboteaza.
În ajunul Bobotezei, preotul umblă pe la casele oamenilor la fel ca și de Crăciun însoțit de câţiva copii care strigă ,,CHIRALESIA! CHIRALESIA!
După oficierea slujbei din biserică se trece la sfințirea apei de afară, aflată într-o cadă mare, aghiazma de Bobotează. Atunci se face şi cruce de gheaţă, se trag şi focuri de armă, după care oamenii iau aghiazmă şi se întorc acasă.
Bunicii spun că începând de la Mo ș Nicolae și până la Bobotează se tot colinda pe vremea lor. Acum mai puțin, oamenii au cam uitat de obiceiurile si tradițiile moștenite din bătrâni. Orice sărbătoare religioasă îşi are obiceiul şi tradiţia sa în funcţie de zona geografică..
Oniciuc Iasmine- Alice, clasa a V-a A
Informaţii culese de la bunica, Pricop Veronica
În seara de 5 decembrie copiii îşi curăţă ghetele pentru ca Sfântul Nicolae să le aducă dulciuri. Ei îşi scriu dorinţele în câte o scrisoare sperând că moşul să le îndeplinească. În noaptea aceea Sfântul Nicolae trece pe la geamul fiecărui copil şi lasă dulciuri şi cadouri copiilor cuminţi, iar celor neascultători le lasă câte o nuieluşă. În dimineaţa de 6 decembrie copiii se trezesc nerăbdători să vadă dacă moşul le-a îndeplinit dorinţele. Se mai spune ca tot el a călcat pe o vietate şi de atunci umblă desculţ.
De Sfântul Nicolae cei care poartă numele de: NICOLAE, NICULINA, NICOLETA şi NICU îşi sărbătoresc ziua de nume.
Adochiţei Ioana- Miruna, clasa a IV-a B
Informaţii culese de la părinţi.
Obiceiuri de Sfântul Andrei
Sfântul Andrei este o sărbătoare importantă pentru români. El este ocrotitorul României, primul care a predicat despre creștinism în Dacia, regiunea Scythia Minor(Dobrogea de astăzi). Îl sărbătorim în data de 30 noiembrie.
Legat de această sărbătoare există o mulțime de superstiții și obiceiuri. În noaptea de 29 spre 30 tinerii se adună în cete și fură porțile oamenilor pe care le agață de stâlpi sau le ascund, împiedică drumurile adică leagă sfoară de o parte și de alta a trotuarului. Tot în această noapte, strigoii sau moroii se adună pentru a speria oamenii sau se iau la bătaie prin răspântii de drumuri. Luptele continuă până dimineața, când cântecul cocoșilor purifică spațiul. Pentru a se apăra de strigoi, oamenii puneau usturoi la geamuri și la ușile caselor ca să sperie spiritele rele..
Altă tradiție spune că dacă fetele nemăritate își vor pune busuioc sub pernă își vor visa ursitul.
Bătrânii spun că de Sfântul Andrei cerul se deschide iar cei curați și drepți pot vedea asta. Cerul se deschide ca o baltă de lumină, iar dincolo se văd Sfinții stând la masă cu Dumnezeu. Daca iți pui o dorință ți se va îndeplini pe loc.
De Sfântul Andrei fiecare membru al familiei trebuie să pună la încolțit grâu. După lungimea firelor de grâu se va afla norocul și sănătatea ce o va avea cel care a pus grâul la încolțit.
Dacă vitele sunt neliniștite în noaptea de Sf. Andrei înseamnă că lupii sunt aproape de casă. Pentru a le proteja, gospodarii fac o cruce de ceară pe care o lipesc de cornul drept al vitelor.
Sfântul Andrei este o sărbătoare ce se ține încă din primele veacuri de creștinism și este dragă tuturor românilor.
Fediuc Cătălin, clasa a VII-a B, informații culese de la parinții si bunicii mei.
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI sau LUPUL
- Sfântului Andrei i se supuneau fiarele de aceea se mai numeşte ziua lupilor, în acea zi lupii deveneau mai puternici;
- din punct de vedere calendaristic toamna se încheie cu această zi ;
- în ziua de 30 noiembrie se spune că apar tot felul de monştri şi strigoi de aceea oamenii îşi ung ferestrele şi uşile cu usturoi în formă de cruce pentru a nu intra spiritele rele în casă;
-în această zi fetele îşi pot pune sub perna pieptănul şi busuioc pentru a-şi visa ursitul;
SFÂNTUL NICOLAE
-Sfântul Nicolae mai este numit şi " întruchiparea dărniciei" deoarece era foarte darnic cu toţi. Chiar după moartea părinţilor săi a împărţit toată averea săracilor, el fiind foarte bogat.
-din vechime există obiceiul ca în dimineaţa zilei de Sf. Nicolae copiii să găsească în ghetuţele pe care aceştia le pregăteau, dulciuri şi jucării, iar cei mai obraznici o vărguţă.
CRĂCIUNUL
- este ziua când Mântuitorul nostru se naşte;
-acesta este sărbătorit la biserică şi în familie;
-de Crăciun se împodobeşte bradul pentru a fi pregătit să îl aştepte pe Moş Crăciun care pune cadourile sub brad;
-în perioada asta se cântă colinde pentru a vesti naşterea lui Iisus Hristos;
ANUL NOU
-de Anul Nou trebuie să ai mulţi bani în buzunar ca să nu fii prins sărac;
-nu trebuie să speli rufe altfel îţi merge rău tot anul;
-la miezul nopţii trebuie să deschideţi uşa pentru a intra Anul Nou;
BOBOTEAZA:
-de Bobotează Iisus Hristos este botezat ;
-se sfinţesc apele ;
-preotul sfinţeşte casele oamenilor.
Ursuleanu Ana- Larisa, clasa a III-a A, informaţii primite de la părinţi
SFÂNTUL ANDREI
Am aflat de la părinţii şi bunicii mei că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos pentru a-şi proteja gospodăria de strigoi şi scot din sobă cenuşa caldă pentru că strigoilor le este frică de căldură. Oamenii se protejează de vârcolaci făcând cruce la toate uşile şi ferestrele casei cu usturoi, dar şi mâncând usturoi. Tinerii se adună în cete şi fură porţile fetelor nemăritate pe care le ascund şi leagă drumurile, iar copiii fac strigoi.
Se spune că descntecele, vrăjile, ritualurile de dragoste au putere în noaptea magică, astfel că fetele nemăritare îşi pun în acea seara busuioc sfinţit sub pernă ca să îşi viseze ursitul.
Altă tradiţie spune că de Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Se spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei, fiecărei cepe corespunzându-i o lună şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. Se mai spune că dacă în noaptea de Sf. Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninge, se crede ca acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.
SFÂNTUL NICOLAE
În tradiţia populară Moş Nicolae este un moş cu barba albă ce vine călare pe un cal alb. Barba albă a lui Moş Nicolae este semn că în data de 6 decembrie trebuie să ningă atunci când moşul îşi scutură barba. Cu alte cuvinte trebuie neapărat să ningă, dar totuşi dacă nu ninge de Sfântul Nicolae atunci se zice că ar fi întinerit Sfântul Nicolae. Copiii au datoria ca în seara de 5 decembrie să îşi cureţe ghetuţele şi să le pregătească la uşă, iar Moşul Nicolae ca şi răsplată le va umple cu daruri. Însă, dacă pe parcursul anului copiii nu au fost cuminţi şi nu au ascultat de părinţi, Moş Nicolae nu va fi atat de darnic cu ei şi le va lăsa în ghetuţe o nuieluşă.
În noaptea de Sfântul Nicolae, oamenii pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou , iar atunci se va afla rodul livezilor în anul ce urmează.
Oniciuc Raluca, clasa a VII-a B,informaţii culese de la părinţii si bunicii mei
Sfântul Andrei
La noi se obișnuiește ca în seara de dinainte de Sf. Andrei să se lege drumurile sau să se fure porțile. Cine întârzie pe drum se împiedică și râd de el copiii de după gard.
Sfântul Nicolae
La români luna decembrie este o lună a datinilor și obiceiurilor, a celor mai frumoase sărbători de peste an. Pe 6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae. În această zi copiii își pregătesc ghetuțele pentru a primi cadouri de la cel care a fost un model de viață, Moșul Nicolae.
Crăciunul
De Ignat, pe 20 decembrie oamenii taie porcul pentru Crăciun. Își pregătesc preparate tradiționale: afumături, cârnați, tobă, caltaboș și mușchi. Oamenii credincioși țin post până pe 24 decembrie.
În ajunul Crăciunului se împodobește bradul și seara copiii merg la colindat. Colinda este un obicei la români, care anunță nașterea lui Isus Hristos. Crăciunul se sărbătorește 3 zile, 25,26 și 27 decembrie.
Moș Crăciun se pregătește cu daruri pentru cei mici și cei mari. Prin orașe și prin sate se aprind beculețe multicolore și se împodobesc brazii. Toate acestea dau un farmec deosebit sărbătorilor de iarnă.
Anul Nou
În ajun de Anul Nou se umblă cu uratul sau cu plugușorul, cu capra, cu urșii, cu măștile încercând să vestească un an mai bun și să alunge spiritele rele.
Onofraș Ioana
Clasa a III-a B
Școala Gimnazială "Octav Băncilă" Corni, Jud. Botoșani
Informații culese de la bunicii mei
Sfântul Andrei
De Sf. Andrei se fură porţile şi se încalecă drumurile.Se fac strigoi din bostani şi se pune o lumânare în mijloc. Fetele, în seara de Sf. Andrei îşi piaptănă părul şi îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul. Se ung geamurile cu usturoi pentru a îndepărta spiritele rele. Mai sunt oameni care merg pe dealuri şi dau foc la cauciucuri sau îşi iau strigoiul şi îl pun pe deal. Cei care poarta numele de Andrei sau Andreea îşi sărbătoresc ziua de nume.
Sf. Andrei este o sărbătoare frumoasă şi stranie.
Adochiţei Cătălin- Cosmin, clasa a VI-a A
Informaţii culese de la părinţi.
Obiceiuri de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae, cunoscut în tradiţia românească mai ales sub denumirea de Moş Nicolae, este protectorul copiilor.
În fiecare an, pe 6 decembrie, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, cunoscut ca cel mai darnic personaj religios şi ocrotitor al copiilor.
Cea mai cunoscută tradiţie de Sfântul Nicolae este curăţarea ghetuţelor şi aşezarea lor la uşă sau lângă geam. În noaptea de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine pe furiş şi aşează în ghetuţele lustruite dulciuri şi fructe, sau uneori doar o nuieluşă, dacă proprietarul ghetuţelor nu a fost cuminte în anul trecut. Povestea nuieluşei are un sâmbure de adevăr: se spune că Episcopul Nicolae îi lovea cu nuiaua peste mâini pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă. Se mai spune că de Sfântul Nicolae începe cu adevărat iarna, cand Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă.
De Sfântul Nicolae se poate prezice vremea pe anul viitor. Se pun ramuri tinere de pomi fructiferi în apă, iar dacă acestea înfloresc pană la Anul Nou se crede că va veni un an roditor.
Moş Nicolae este aşteptat cu nerăbdare de către copii, care au datoria ca în seara de ajun să-şi cureţe şi să-şi pregătească ghetuţele, pentru ca Moşul Nicolae să le poată umple cu daruri. Această sărbătoare este păstrată în fiecare an, fiind cea mai frumoasă sărbătoare pentru copii.
Oniciuc Otilia-Andreea, clasa a VII-a B, informaţii culese de la părinţii mei
Obiceiuri de sfintele sărbători
La noi în Moldova obiceiurile sunt diferite.De exemplu în comuna noastră de Sf.Andrei se obişnuieşte să se împiedice drumurile, copiii fac feţe în bostan, pun lumânări şi ies cu el pe drum să sperie oamenii. În ajunul sărbătorii se unge cu usturoi pe la geamuri şi pe la uşi să nu intre strigoii în casă. Bunica mi-a spus că înainte se făceau mai multe feluri de vrăji între fete pentru a-şi alege ursitul .
De Sf.Nicolae noi, copiii, obişnuim să ne spălăm ghetuţele şi le lustruim bine apoi le punem lângă uşă, iar în timp ce dormim vine Moşul şi ne lasă dulciuri sau vărguţe, după caz.
Acum urmează Crăciunul pe care toţi copiii îl adoră şi abia îl aşteaptă. Cu câteva zile înainte împodobim bradul cu globuleţe, bomboane şi beteală, iar în vârf punem o stea. În ajun preotul umblă din casă în casă să vestească naşterea lui Iisus Hristos, iar seara copiii umblă cu colinda. Dimineaţa când ne trezim ne ducem repede şi ne uităm sub brad să vedem ce cadouri ne-a adus Moş Crăciun.
În dimineata ajunului de Anul Nou sătenii se adună în centrul satului să vadă spectacolul maştilor. Seara, copiii umblă cu uratul, iar în dimineaţa Anului Nou se umblă cu semănatul.
Urmează Boboteaza care este o sărbătoare mare, la biserică se face aghiazmă, apoi preotul umblă din casă în casă şi stropeşte cu apă sfinţită.
Buhus Camelia-Elena,clasa a VI-a A, informaţii culese de la părinţii şi bunicii mei
Datini din străbuni
Discutând cu părinţii şi bunicii mei, am cules niste informaţii interesante despre sărbătorile noastre tradiţionale româneşti.
Sfântul Andrei este o sărbătoare tradiţională foarte frumoasă. Oamenii îşi ung geamurile cu usturoi ca să nu îi viziteze în acea noapte spiritele rele. Copiii cioplesc dovleci înfăţişând chipuri înspăimântătoare. Fetele nemăritate se "vrăjesc" organizând diferite activităţi şi joculeţe pentru a afla ce meserii vor avea viitorii soţi sau când se vor mărita. Unii băieţi fură porţile fetelor sau pun piedici drumurilor.
Sfântul Nicolae este protectorul copiilor, de aceea în noaptea dintre 5 şi 6 decembrie copiii îşi curăţă ghetuţele şi le aşează la uşă sau la geam sperând să le găsească pline de dulciuri şi fructe, deoarece Moş Nicolae lasă dulciuri doar copiilor cuminţi, celorlalti aducându-le câte o nuieluşă.
Anotimpul iarna este foarte frumos deoarece pe 24 decembrie sărbătorim Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Este o sărbătoare foarte importantă iar noi ne pregătim cu multă iscusinţă: mama găteşte multe bunătăţi cum ar fi cozonaci, prăjituri; împodobim bradul împreună cu familia. În seara de Ajun copiii merg cu colinda din casă în casă, răspândind vestea naşterii Domnului şi îl asteaptă pe Moş Crăciun.
La sfârşitul anului, copiii merg cu uratul, unii oameni sau copii se îmbracă în urşi, capre, doctori şi umblă prin sat. Aceste sărbători sunt moştenite de la strămoşii noştrii şi mai sunt păstrate şi în zilele noastre.
La începutul lunii ianuarie, adică de Bobotează, preotul obişnuieşte să meargă din casă în casă stropindu-ne locuinţele cu aghiasmă.
Sunt fericit că sunt român pentru că în ţara mea există foarte multe sărbători frumoase şi interesante.
Barbieru Valentin, clasa a III-a A
Informaţii culese de la părinţii şi bunicii mei
Obiceiuri de Sfântul Andrei
Sărbătoarea Sfântului Andrei este ,,Ziua Lupului", serbându-se prin nelucrare, pentru ca lupul să nu atace vitele, sau mai ales oile. Pentru a se apăra ograda de lupi şi de strigoi se obişnuia să se ungă ţăruşii de la poartă, uşile, cercevelele ferestrelor, precum şi pragurile de la casă şi anexele din gospodărie cu usturoi. În judetul Botoşani, se ungeau în noaptea de Sf.Andrei şi fântânile cu usturoi. Aceasta sărbătoare era însoţită de un obicei deosebit de interesant referitor la usturoi. Acest obicei se numea ,,păzitorul usturoiului." Conform unui adevărat ritual, în ajunul acestei sărbători se strângeau la o casă 10-12 fete, având fiecare câte o pâine, 3 căpăţaâni de usturoi, un fir de busuioc legat cu găitan roşu şi o sticlă de rachiu.Toate acestea se puneau pe o masă, într-un colţ al camerei, iar lângă masa respectivă se aşezau două bătrâne care păzeau usturoiul până în zori. În acest timp, tinerii, fete şi băieţi mâncau şi se distrau. Spre dimineaţă, usturoiul astfel păzit era luat de pe masă, scos în curte şi jucat în ritmul horei denumite, hora usturoiului. Apoi era împărţit participanţilor. Usturoiul păzit era dus acasă şi pus pe o policioară lângă icoană. El va fi folosit în tot timpul anului în descântece de dragoste, fiind bun ca leac împotriva diferitelor boli şi fiind de mare folos celor care plecau la drumuri lungi în cărăuşie şi la negustorie, ca fiind aducător de noroc. Nu se întâmpla să se fure în această noapte usturoiul, deoarece era ştiut că cel ce fura usturoiul în noaptea de Sf.Andrei nu va vedea niciodată raiul. Tot în seara de Sf.Andrei, fetele nccăsătorite făceau câte un colacel de aluat nedospit, punand în mijlocul lui câte un căţel de usturoi şi lăsându-l la căldură (într-o parte a vetrei).Timp de o săptămână ele aşteptau cu sufletul la gură să vadă dacă usturoiul încolţeşte. Dacă era semn bun fata se mărita în anul acela. În dorinţa lor de a-şi afla cât mai repede ursitul, fetele nemăritate nu uitau că tot în acea seara, cu adevărat magică, trebuiau să pregătească bucate speciale în care puneau usturoi prăjit, păstrat cu grijă din anul precedent. La ora 12 fix fata se aşeza la masă unde se aflau două blide cu mâncare, pentru ea şi ursitul ei, care era invitat cam aşa:
”Ursit, ursitorul meu
Ce mi te-a dat Dumnezeu
Vin de stai cu mine la masă!”
Spunând acestea, ea gusta din cele pregătite, fiind ferm convinsă că cel invitat este şi el ,,prezent" la ospăţul de Sf.Andrei -dovadă sigură că o va cere de nevastă.
LA MULŢI ANI tuturor celor cu numele de Adriana, Andrei şi Andreea.
Inv.NECHITA RADU Şcoala Gimnazială ,,O.BĂNCILĂ" CORNI
SF.ANDREI
Este sărbătorit pe 30 noiembrie. În calendare este trecut cu litere roşii ca o adevărată sărbătoare a creştinismului. Ea premerge zilei de 1 Decembrie-ziua naţională a României. Fetele nemăritate îşi pun busuioc sub pernă pentru a visa pe baiatul cu care se vor căsători. Se dau tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi pentru a nu se apropia strigoii.
SF.NICOLAE
Este una din cele mai frumoase şi aşteptate sărbători de caătre copii. În fiecare casă copiii îşi lustruiesc ghetele şi le pun la uşă. În noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune că moş Nicolae trece pe la toate gospodăriile, pentru a le lăsa dulciuri copiilor cuminţi şi câte o nuieluşă copiilor răi.
CRĂCIUNUL
Pe 24 decembrie sărbătorim Crăciunul sau Naşterea lui Hristos. Copiii colindă din casă în casă vestind Naşterea Mântuitorului.
ANUL NOU
Este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic.În ajunul anului nou copiii umblă cu pluguşorul iar în ziua de 1 ianuarie se umblă cu sorcova.
BOBOTEAZA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu