Originea
tradițiilor legate de Crăciun
Superstițiile
și tradițiile au reprezentat pentru oameni un reper puternic în desfășurarea vieții de zi cu zi. Ele prin
simbolistica lor au oferit omului anumite indicii pentru a se feri de rău,
pentru a avea o viață mai bună, pentru a nu realiza un lucru care să le aducă ghinion, pentru a avea roade bune
,etc.
Ca în
fiecare loc, țară, oraș sau sat există diferite tradiții care se păstrează;
prin ele se omagiază / comemorează un eveniment important pentru zona
respectivă.
Referitor
la tradițiile și sărbătorile de iarnă acestea au fost prezente încă de acum
4000 de ani.
Primii
care au sărbătorit perioadă din mijlocul lunii decembrie au fost
mesopotamienii prin celebrarea Anului Nou, care dura 12 zile. Ei venerau mai
multe zeități, iar cel care îi conducea era Marduk. În fiecare iarnă, Marduk
ducea o luptă cu forțele răului. Oamenii îl ajutau sărbătorind Zarmuk, iar la
sfarșitul acestei sărbători regele se sacrifica pentru a-l ajuta pe Marduk în
lupta (de fapt sacrificatul era un tâlhar imbrăcat în hainele regelui).
Babilonienii
și persienii aveau Sacaea. Romanii comemorau Saturnalia, în cinstea zeului
Saturn. Aceasta era ținută din mijlocul lunii decembrie până la începutul lunii
ianuarie. În aceste zile se organizau carnavaluri, mese festive, se ofereau
cadouri și se mergea în vizita la prieteni.
În anul 274, împăratul Aurelian a proclamat ziua de 25 decembrie “Ziua soarelui invincibil” iar in 320 Papa Julius I a declarat aceasta zi ca ziua Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos pentru a contracara Saturnalia, sărbătoare ce era ținută și de creștinii convertiți. Cu timpul această credință a fost adoptată, iar data de 25 decembrie este cunoscuta ca ziua Nasterii Domnului.
În anul 274, împăratul Aurelian a proclamat ziua de 25 decembrie “Ziua soarelui invincibil” iar in 320 Papa Julius I a declarat aceasta zi ca ziua Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos pentru a contracara Saturnalia, sărbătoare ce era ținută și de creștinii convertiți. Cu timpul această credință a fost adoptată, iar data de 25 decembrie este cunoscuta ca ziua Nasterii Domnului.
Nașterea
Domnului Iisus Hristos a fost omagiată și de marii artiști prin icoanele
realizate pentru a arătă importanța Mântuitorului în viața fiecărui creștin.
Omagierea Sfintei Familii a devenit o sursă de inspirație pentru generații
întregi de artiști care au dorit să redea cât mai fidel imaginea Fecioarei și a
Pruncului, care a adus mântuirea neamului omenesc prin Nașterea Sa.
Încă de
la apariția creștinismului s-au realizat varinate de icoane prin care era redat
evenimentul de Crăciun adică Nașterea Domnului. A luat o mai mare amploare din
punct de vedere artistic în perioada existenței Imperiului Bizantin, periadă în
care a apărut și arta bizantină cu canonul specific de redare a evenimentelor creștine.
În
perioada Renașterii cât și a Barocului s-au realizat diferite scene legate de
viața Pruncului Iisus de către titanii artei Michelangelo, DaVinci, Rafael
Sanzio,Sandro Botticelli, Andrea Mantegna din Verona, Georgione etc.
În ceea
ce privește originea faimosului personaj Moș Crăciun avem două puncte
importante de referire.
Primul
ar fi cel mitologic care prezintă pe Crăciun ca fiind un zeu solar, de
origine indo-europeană, specific teritoriilor locuite de geto-daci,
indentificat cu zeul roman Saturn și cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un
mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de
"moș" arată vârsta zeului adorat, care trebuie să moară și să
renască,împreună cu timpul calendaristic, la Anul Nou. În legatură cu Moș Crăciun au circulat multe
legende. Prin tot ce face, Crăciun se opune sau împiedică nașterea pruncului
creștin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia înseamnă moartea Moșului.
Acesta
sărbătoare a devenit populară in anul 1860, când Washigton Irving l-a
portretizat prima data pe Moș Crăciun în cartea Cum se sărbătorește Crăciunul la Bracebrige Hall. Tot în 1860,
Thomas Nast, celebru caricaturist a promovat imaginea unui bătrân vesel,
îmbracat într-un costum roșu cu nasturi negri și cu o curea din piele în
cotidianul Harper's Illustrated Weekly.
A realizat imaginea lui Moș Crăciun timp de 30 de ani, timp în care a stabilit
reședința Moșului la Polul Nord și a construit legenda comercială.
Moș
Crăciun așa cum îl stim in zilele noastre a fost creat de Harddon Sundblom, el atribuidu-i Moșului burta, costum roșu-alb și
curea. Această imagine a fost promovată de o companie producatoare de băuturi răcoritoare,
care avea culorile produsului similare cu costumul Moșului.
Tradițiile
contemporane despre "sfântul" Crăciun, despre Moșul "darnic și
bun", "încărcat cu daruri multe" sunt influente livrești care au
pătruns în cultura populară de la vest la est și de la oraș la sat. Sărbătorile
de Crăciun durează, în sens restrâns, trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens
larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie).
In
Botoșani sărbătorile de iarnă încep cu sărbătorile Sfinților Andrei și Nicolae
după care starea de spirit dominantă a oamenilor de altadată dar și de astăzi
era/ este bucuria, continuă cu Crăciunul și anul Nou, care la noi, la români,
este primit cu mai multă bucurie și fast decat în alte părți ale lumi, apoi se
încheie cu Bobotează și Sfântul Ion.
Crăciunul este
sărbătoarea cea mai încărcată de obiceiuri, tradiții, rituri, practici,
credințe.
În așteptarea Crăciunului și Anului Nou, oamenii
devin mai buni, mai generoși și mai optimiști sperând că Nasterea Domnului și
Anul Nou vor veni cu sănătate, bunătate și pace.Pe vremuri, când oamenii se
întalneau în aceste zile se salutau cu expresia “Hristos s-a născut” , expresie
care a dispărut din bagajul de expresii specifice sărbătorilor noastre de
iarna.Jocurile de măști populare din Moldova sunt dovezi concludente ale
existenței cultului fertilității și cultului morților-strămoși la traco-geti și
daci. Culorile și forma măștilor vorbesc despre cultul strămoșilor și
simbolistica și rolul pe care l-au avut pentru ei deși erau într-un număr mai
restrâns ele erau alese cu precizie. Rolul lor religios a fost schimbat de a
lungul tradițiilor dar cu toate acestea simbolistica lor a rămas aceași.
Autori :
Ciobanu Raluca/ Ciobanu Maria
Bibliografie:
http://www.botosani.ro/categorie/Traditii%20botosanene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu