FLUX BOTOŞANI

SCOALA GIMNAZIALA NR.1 ALBEŞTI

PROF INV .PRIMAR MARIA SIMION

,,Sărbatorile de iarnă-Sărbatorilesufletului’’

Decembrieestelunacadourilorşi a sărbătorilor de iarnă .De la SfântulNicolae,candceimiciard de nerăbdaresăvadăceprimescînghetuţelepregătite de cu seară,continuând cu Crăciunul, AnulNouşipâna la Sfântul Ion,românii se simtînsărbătoare.

Pe 6 decembrie, esteziuaSfantuluiNicolae ,faptuitor de minunisimartirpentrucredinţa in Iisus.El estecunoscutca protector al copiilormici, al călătorilor, al comercianţilor, al celoracuzaţipenedreptşi al fetelornemăritate. LegendaistorieiluiMoşNicolaevorbestedespreunnobilsărac care avea 3 fete pe care nu le puteamarita din cauzasituaţieifinanciareprecare. Se spunecăNicolae de Mira, inainte de a deveniSfant, a decissă-l ajutepeacestnobillasândcâte un saculeţ cu aur la uşacaseiacestuia de fiecaredatăcândunadintreceletrei fete a ajuns la vârstamăritişului. Vrândsăştie cine ii face acestecadouri, nobilul a urmarit la cea de-a treiafatăuşacasei. Dar Nicolae s-aurcatpeacoperişşi a datdrumulsăculeţuluiprinhornulcaseiînniştesosetepuse la uscat. Astfel s-a nascutideeaciorapiloratârnaţi la gurasobelorsau a şemineelorîn care se primeaucadourile.

Craciunul-amintireacopilărieimeleimirevinemereuînsufletşiînminte.Colindeleşiclinchetele de clopoţei,mirosulproaspăt de brad ,nerabdareaaşteptăriidarurilor sub bradul de Craciun ,mirosul de cozonacisisarmale care se raspandea in intreaga casa,aratauînfamilie o atmosferă de liniştesiiubire.Darcelmaimult mi-a placutintotdeauna,faptulca,oamenii in acestemomentesuntmaibuni, maicalzi, maigeneroşi.

CrăciunulestesărbătoareanaşteriiDomnuluinostruIisusHristos.Oamenii au adaptat-o creândtradiţiisiobiceiuri conform culturiilorzonale.

Peplaiurilealbestene,preotul ,impreuna cu cântăreţiibisericeştiumblă cu icoanaînziua de AjunulCrăciunului - o icoanăpe care estezugrăvitănaşterealuiIisusHristosînmijloculstaulului.Intrândîncasă, icoanaesteţinută la piept de cătrepreotcântândtroparulNaşteriiMântuitorului.Oamenii ii asteapta cu bucurie,sarutandicoanasipunandpemasagustări de post.

Tot in AjunulCraciunului seîmpodobestebradul cu globuri,betealasimultedulciuri.Datinaîmpodobiriibradului de Crăciuneste de originegermană.Pe la sfârşitulsecolului al XIX-lea, aceastădatină se întâlneşteîncaselenemţilor din oraşeleromâneştişiapoi se răspândeştepecuprinsulţării, odată cu cânteculbradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)

In seara de 24spre 25decembrie, pânăla miezulnopţii , cete de copiimerg din casăîncasă cu colinda: Moş-Craciun,Amplecatsacolindam, Treipastori se întâlnira ,TreiCrai de la rasaritsauMoş-Ajun. Dupăcredinţapopulară, eisuntpurtători de norocşifericire.Aceştiasuntrăsplătiţi de gazde cu mere, covrigi, dulciurişichiarbani.

Începând cu prima zi de Crăciunşiînurmătoarelezile ale acesteisărbători, copiiiumblă cu Steaua, cântândcolinde de steaprin care vestescnaşterealuiIisusHristos.

ÎnAjunulAnuluinou,de la primele ore ale diminetii,petoateulitelesatuluiintalnestimascatii, despre care se spunecaalungaraul.

Apoi vin caiutii, caprele, ursii,nunta ,BenzileluiCoroi,Jianu,Novac-obiceiuri străvechi, exponente peste veacuri a spiritualităţii populare.

Jocul caprei-face parte din tradiţiile româneşti de iarnă şi este păstrat in comuna noastra ca o spectaculoasă formă de desfăşurare,fiind definit de costumul de “capră” dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi muzicale, dans. “Capra” se compune din,, cap ,,lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a “clămpăni” şi “coarne” bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei şi zurgălăi.

Trupul costumului este realizat dintr-o ţesătură groasă de lână, cergă, cusuta cu multe benzi colorate.

Obiceiul reuşeşte să capteze atenţia publiculuii. Ea este însoţită în dansul ei de personaje precum moşneagul şi baba. În final, “Capra” este omorâtă de către vânător, la fel ca şi anul care se sfârşeşte. Cât timp capra este în agonie şi medicul o consultă, membrii alaiului sunt îngrijoraţi, dar odată cu însănătoşirea animalului, reapar bucuria şi veselia.

“Capra” este jucată pentru a aduce noroc şi belşug gospodarilor.

Jocul ursului este poate cel mai vechi dintre dansurile cu măşti: extrem de simplu şi în acelaşi timp spectaculos. Trebuie primit deoarece,ursul este considerat un animal plin de calităţi magice. Obiceiul are la origine rolul de a purifica şi fertiliza solul în noul an. În bataia tobelor, ursul ţinut în lanţuri de către ursar, sare pe două picioare şi joacă într-un ritm frenetic, fără un scenariu precis şi fără să fie dirijat. De menţionat este faptul că masca-costum de urs se compune dintr-o blană întreagă de urs.

Pluguşorulcopiilor - ÎnajunulAnuluiNoucetele de copiiintră din casăîncasăsăurezepurtândbice (harapnice) din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urareaesteînversurisiprezintămuncileagricole - de la aratulogoruluipână la coptulcolacilor.

La miezulnopţii, la cumpanadintreani, oameniideschidusilepentru a intra Noul An, masa de sărbătoriesteimbelsugata cu cârnaţi, chişca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboşulsinelipsitulcozonaciaroameniiinchinacupe de şampaniesau vin si-şiureazalucrurifrumoase.Satulintreg se lumineaza de artificiile de la miezulnoptii.

În prima zi a NouluiAn ,copiiimerg cu Sorcova, avandasupralorboabe de grâusauorz,sauo ramurăverde, împodobită.Gazdelor li se adreseazăurări care invocăsănătatea, belşugulşiprosperitatea.

La sfârşit copiii sunt răsplătiţi cu covrigi şi portocale, după datina străbună,daruri din suflet, oferite cu mare drag.

În scopul familiarizării copiilor cu obiceiurile si tradiţiile păstrate de-a lungul timpului de către oamenii acestor locuri şi cultivarea respectului faţă de tradiţiile culturale si obiceiurile din aceasta zona folclorică am realizat unParteneriat educational intre Scoala Albesti Nr.1, clasele I-IV si Primaria Albesti ,intitulat ,, FOLCLORUL ALBESTEAN- TRADITIE SI CONTINUITATE,,

An de an ,eleviiclaselor I-IV,de la ŞcoalaAlbesti Nr.1,sub indrumareaprof.MariaSimionsiprof.SpataruLilianasusţin programe artistice cu temaDatini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, la Caminul cultural ,la scoala sau la diferite festivalurisi concursuri.