CREDINŢE ŞI DATINI LA CRĂCIUN

                                              

                                                                           Nuşa Balan,prof. înv. primar Şcoala Gimnayială Albeşti

       Noi  sărbătorile le ţinem ,pentru că şi ele ne ţin pe noi.Noi ne rugăm  pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri; pentru noroc ,să n-avem pagubă in vite si la gospodărie,si ne sunt de ajutor,dacă le ţinem si le cinstim.Noi trebiue să ne rugăm la zilele cele mari ,ca ele să se roage pentru noi lui Dumnezeu.

   Sărbătoarea Crăciunului este o bucurie enormă ce imbracă aceste zile prin cântările de slavă  şi prin obiceiurile şi credinţele strămoşeşti  . Atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă incepe cu o lună înainte ,la 30 noiembrie, de ziua Sfântului  Apostol  Andrei  si se încheie cu Boboteaza.De Filipi cade  lăsatul secului de postul Crăciunului,care ţine aproape şase săptămâni; postul naşterei lui Christos. Cu cinci zile înainte de  Crăciun ,in ziua de Ignat,oamenii taie porci  pentru a avea carne pentru  câslegi(când se poate mânca  lapte ,ouă ,carne,se pot face nunţi ,se poate petrece).Fac cârnaţi,pun slănina,coaste la afumat,iar o parte din carne o pun în sare ca să se conserve pentru un timp.La popor porcul e de mâncare nu vita.Încă de la începutul postului ,copii si tineri pregătesc alaiul ce va colinda casele gospodarilor în perioada sărbătorilor.
     Numirea de Ajun este data zilei dinainte de Crăciun pentru că ea se caracterizează printr-un post mai aspru decât in celelalte zile.Este bine chiar să ajunăm in ziua de Ajun ,adică să nu mâncăm nimic toată ziua ,pana la ivirea primei stele de seară,îin amintirea stelei călăuzitoare ce s-a aratat  magilor la Răsărit ,că vom fi sănătoşi În Moldova,la Ajun ,insemnătate mare au turtele.Acestea sunt ,,pelincele Domnului’’.Se fac din  aluat de grâu, cât mai subţiri ,se taie cu o farfurie rotund si se coc pe o tavă ,iar la popor în vatră sau pe plită(in Jijia-Albeşti).Se lasă la uscat mai multe zile apoi se aşază câte  o foaie pe farfurie ,presurându-se cu migdale pisate şi zahăr legat,parfumat cu apă de flori. Deasupra se pune altă foaie şi se presură tot aşa până se face un teanc destul de înalt,care apoi se taie bucăţi. În popor între turte se presară ,,jufă”-sămânţă de cânepă pisată cu apă si amestecate cu zahăr,sau miez de nucă pisat amestecat cu zahăr.Se spune că turtele se fac pentru că în acea zi femeile i-au adus Maicei Domnului la rodini pelinci ,şi pentru pelinci e mare pomană, cine dă.La românii din Moldova nu se face cina de seară  ci se mănâncă atunci când vine preotul. Dup ce a blagoslovit  şi a gustat din masă ,cum se duce,cei din casă se pun şi mănâncă.Preotul când vine numaidecât trebuie să şadă ,căci aşa vor sta petitorii, va sta norocul,vor sta cloştile; sub preot  se pun graunţe si  apoi le dau la găini ,căci clocesc.Ajunul pentru  Maica Domnului se posteşte,deoarece in ziua aceea  Maica  Domnului s-a muncit şi a fost supărată: i-a fost greu, n-a mâncat nimic.De aceea şi noi toată ziua postim , se mănâncă numai ceea ce rodeşte pământul :bob,bureţi…
     În Botoşani de Ajun  nu se dă nimic din casă , nici gunoiul nu se dă afară; nu se împrumută nimic . Se spune că acei  ce vor da în ziua de Ajun însă  frupt de la vite ,de la oi, atunci pot să  deie în zi de sec tot anul ,caci nu le strică nimic. La fel nu se dă de pomană pentru morţi. În ziua de Ajun fata  să postească  toată ziua , şi care îmbucătură va lua seara întâi în gură  s-o puie-n brâu.Apoi când se va duce la culcat  să puie brâul jos si să  bată trei mătănii pe brâu zicând:

               ,,Brâu ,brănişorul meu
,               Arată-mi pe ursitorul meu ,
                Care-I dat de Dumnezeu.
                În vis să-l visez
                Ş-aievea să-l văz.

    Colindele lucesc apoi ca stelele în salba datinilor de Crăciun.Obiceiul colindatului de Crăciun există  în toate localităţile  judeţului nostru numai că se practică în mod diferit de la o localitate la alta. Semnificaţia colindatului o constituie  vestirea întregii aşezări  a unei mari taine:Naşterea Mântuitorului.Grupuri mici sau mari de copii şi tineri  cântă pe la ferestrele   luminate ale caselor una sau mai multe colinde.Există variante de text atât laice cât şi religioase ,pline de frumuseţe  si de originalitate.

      Tânguirea  lui Adam(colind din Botoşani)

Şede Adam în poarta Raiului şi-şi plânge  greşala lui .
Cu amar şi tânguire de-a raiului despărţire.
-C-am fost  îngrădit cu bine ş-acum mă despart de tine.
O,raiule, locaş dulce,nu mă-ndur a mă mai duce
De mirosna florilor ,de şuieratul mierlelor.
-Ce n-ai păzit trei cuvinte ca să stai în rai cu cinste?
Te-ai lăcomit ca un om ş-ai întins mâna la pom.
Din pom dacă ai gustat cu moarte te-ai îmbrăcat.
Adam dacă a greşit Domnul din rai l-a gonit,
Din raiul cel din edem ,osândit cu greu blăstam.
Mila ta, Doamne,să fie cu dar şi cu bucurie
O,Cristoase, slavă ţie !
     Copiii mai umblă cu  Steaua sau Luceafărul, cu Globul în mâna vestind Naşterea Mântuitorului  cântând cântece  care te fac să simţi fiori de sfinţenie ce vin de undeva de departe ,prin veacuri ,trecând din casă în casă ,din inimă în inimă.
     Dinrtre toate sărbătorile de peste an Crăciunul este pentru români una dintre cele mai frumoase.Este perioada aparte din an în care se cânta colinde ,se adună toţi ai casei în jurul mesei  iar atunci când versurile colindătorilor se împletesc cu muzica îngerilor din înalţimea cerească  se împodobeşte bradul şi copiii  îl  aşteapta pe Moş Crăciun cu daruri.Bradul face trimitere către ,,pomul vieţii”.
    În armonia care se stabileşte între cer si pământ  magia Crăciunului se răsfrânge ca o revărsare ,ce inunda sufletele românilor….

 Bibliografie:

,,Datini şi obiceiuri populare”    ,Elena Bucur,Florentina Dănilă,Mihaela Berciuc, Mărioara Şchiopu

,,Datinele si credinţele poporului român”         ,Elena Niculiţă- Voronca

-