TRADIȚII ROMÂNEȘTI

Prof.  Voiașciuc Adriana, Școala Gimnazială Nr. 12 Botoșani

Tradiţii, obiceiuri si supersitii ale românilor la vreme de iarnă

Românii, de la sat sau de la oraș cred în tot felul de obiceiuri și superstiții despre sărbători. Crăciunul și Anul Nou nu sunt o excepție de la regulă, astfel că mulți  le respectă cu sfințenie, de frica ghinionului.

Începerea sărbătorilor de iarnă se face odată cu Ignatul, pe 20 decembrie.De la Ignat până la Crăciun, tinerii umblă cu turca, capra sau brezaia - o mască cu cap de animal, mai ales de barză.

            Sărbătorită pe data de 25 decembrie,Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a românilorși este anunţată în ţară prin colinde  îndimineaţa de Ajun de copii şi tineri. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte denumite "Scutecelele lui Hristos".

Dumnezeu a lăsat colindele pentru a șterge păcatele noastre. Conform tradiţiei, atunci când colindele nu se vor mai auzi pe pământ, vor ieşi diavolii şi lumea va fi a lor.

Preziua de Ajun

După miezul nopţii, între 23-24 decembrie, oamenii pregătesc Masa de Ajun,  masă festivă pentru sufletele morţilor, doar cu alimente de post. De asemenea primesc preotul - un act de mare ceremonialitate deoarece acesta  binecuvântează masa şi gustă din fiecare fel de mâncare.

În Preziua Ajunului şi în ziua de Ajun, toate pregătirile pe care le fac gospodinele au scopul de a stimula belşugul casei.

Ajunul

 Sărbătoarea din an este patronată de Moş Ajun,  stăpânul timpului și deţinătorul puterii anului ce vine. Moş Crăciun este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă a Nașterii Domnului.

Moş Ajun şi Moş Crăciun apar totdeauna cu bărbile albe de zăpadă şi sunt extrem de bătrâni, întrucât vin din vremuri de mult uitate. Cei doi seamănă ca picăturile apă, sunt buni şi darnici, cutreieră toată lumea şi fac cadouri, mai ales copiilor. Moş Ajun dăruieşte nuci, pere, covrigi, colaci,plăcinte, prăjituri, bomboane şi tot felul de dulciuri, iar Moş Crăciun aduce haine, încălţăminte și jucării.

În ajunul Crăciunului nu se bea alcool, deoarece se spune că aceasta a fost creat de diavol, care îşi bate joc de cel ce-l bea fără măsură, crezând că acesta are întâietate în fața tuturor bucatelor.

În seara de 23 spre 24, după miezul nopţii şi până la ziuă, copiii obişnuiesc să meargă cu colinda, cu Moş Ajunul, cu bună dimineaţa la Moş Ajun şi cu Neaţaluşul iar colindul „Bună dimineaţa la Moş Ajun, ne daţi ori nu de daţi” este urmat de oferirea de covrigi, mere, nuci sau colindeţe.

Vizita preotului în casele noastre în ajunul Naşterii Domnului şi în ajunul Bobotezei reprezintă comunicarea directă a mesajuluisărbătorilor  între credincioşi şi membrii bisericii.

În Bucovina se crede că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă drept pentru care se recuperează sau se restituie lucrurile altora.

Femeile merg în livadă cu mâinile pline de aluatși ating  pomii spunând: "cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul".

Pentru a-şi vedea ursitul, fetele așază peste noapte sub fereastră, câte puţin din toate felurile de bucate, negustate iar acesta va veni şi va gusta iar fata îl va vedea.

În Ajunul Crăciunului obiceiul spune că nu e bine să te baţi, nici măcar sub formă de  glumă cu cineva, pentru că faci buboaie peste an.

Ziua de Crăciun

Oamenii cred că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

Încă din prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei fiind numiți colindători sau crai, purtând pe cap coroane de hârtie colorată. Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor.

Bradul este nelipsit la Crăciun din casele noastre și reprezintă în cultura populară românească aspecte funerare: este fie substitutul miresei sau mirelui, în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

Odată cu trecerea Crăciunuluicopiii nu maisunt lăsați să colinde, că fac bube.

Anul Nou

Pentru a avea noroc, sănătate, fericire şi bani în noul an, trebuie să pui în practică mici trucuri şi superstiţii care te vor ajuta să crezi cu adevărat că vei avea toate acestea. Se poate spune de fapt că este un efect placebo - crezi că le vei avea şi chiar se va întâmpla!

Alungă spiritele rele

Tradiţia populară spune că spiritele rele se sperie de lumină şi de zgomotele puternice. De aceea, pe vremuri şi chiar în prezent, în unele locuri, se trosneşte din bici pentru a alunga spiritele malefice din anul care vine. În prezent se pot folosi petardele, pocnitorile şi artificiile.

Banii

Superstiția spune că trebuie să scapi de toate datoriile înainte de noul an, altfel vei continua să iți faci altele pe tot parcursul lui. Indiferent căeste adevarat sau fals, întotdeauna este plăcut să începi anul fără griji prea multe dacă se poate.

Numărătoarea inversă pentru noul an trebuie să te prindă obligatoriu cu bani în buzunar ca să  te  bucuri de câştiguri şi bunăstare tot anul viitor.

Ce mâncăm

Dacă mănânci peşte în noaptea de Revelionte poţi strecura printre probleme şi obstacole în noul an, cu agilitatea unui peşte în apă.

Fasolea simbolizează monedele și se spune că aduce belsug în noul an iar tradiționala mamaligă, datorită culorii ei ne aduce aminte de aur.

Existăo superstiție care spune că dacă faci pâinici sau cozonaci în care pui monede, cei care găsesc bănuții vor avea noroc pe plan pecuniar tot anul.

Se spune că trebuie să mănânci struguri sau stafide în noaptea de Anul Nou ca să ai mulţi bani în anul care vine. 

Noroc şi protecţie

De  Revelion trebuie să porţi o haină nouă, care simbolizează schimbarea şi prospeţimea. De asemenea, ţine ceva roşu asupra ta care teapără de spiritele rele şi de privirile malefice, exact aşa cum se spune că îi apără pe bebeluşi de deoechi.Românii cred că este bine ca în noaptea de Anul nou să porți un obiect de îmbrăcăminte roșu, de preferință lenjerie, considerat aducător de noroc.

Hainele pe care le porți în seara de Revelion sunt importante, nu doar din punct de vedere estetic. În popor se spune ca trebuie să porți ceva nou pentru a avea noroc tot anul.

O dorinţă

Nu uita să-ţi pui o dorinţă la cumpăna dintre ani!Se spune că dorinţa pusă în noaptea dintre ani se împlineşte, doar dacă nu spui nimănui ce-ţi doreşti.

Aprinde o lumânare

Anul care vine trebuie să fie luminous așa că este bine să  aprindem o lumânare sau o candelă în seara de Revelion şi să o lăsăm aprinsă până dimineaţa.

Dragostea

Una din datinile trecerii în Noul An este să iți ții iubitul de mână astfel căacesta va fi lângă tine tot anul.Vâscul nu trebuie să lipsească din casă, din același considerente.

Se zice că  obiectul pe care îl ai în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat după ora 12 va fi cel mai important plan al vieții tale în anul care vine.

Paharul de șampanie ciocnit la miezul nopții înseamnă veselie pentru următoarele 365 de zile.

Nu este bine ca între Crăciun și Anul Nou să se tricoteze, să se coasă și să se spele rufele. De asemenea, nu este bine să speli în prima zi a Noului An iar curățenia din casă este absolut necesară.

Ziua de Sf. Vasile

Tradițiile din prima zi a anului sunt la fel de importante pentru români.În calendarul ortodox esteziua în care se sărbătorește Sf. Vasile, “pazitorul de duhuri rele”.

Multe din incantațiile “magice”, provenind de la tară, iși au originea în aceste zile de iarnă, împreună cu colindele și uratul. “Semănatul”, “Pluguşorul”, “Plugul cel Mare”,  “Vasilica”, “Sorcova” și colindele de Sf. Vasile se cunosc la țară, iar o parte din ele au fost importate și la oraș.

Dacă vrei să ai noroc, nu trebuie să arunci nimic din casă în prima zi de An Nou, nici măcar gunoiulpentru ca astfel ti-ai arunca si norocul.

În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin casă în ziua de Sfântul Ioan. Se face un mănunchi din spice și se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

De asemenea, nu este bine să împrumuţi bani în prima zi din an.

În prima zi dinnoul an, deschide larg pentru câteva minute toate uşile şi ferestrele. Astfel spiritele rele şi tot ceea ce este negativ va fi alungat din casa ta, care va fi purificată.
Tradiţia spune că pe 1 ianuarie, prima persoană care îţi intră în casă trebuie să fie un bărbat, ca să te bucuri de protecţie şi noroc în anul care tocmai a început.Dacăeste vorba despre un bărbat sau despre o persoană cu părul negru, șansa va fi de partea ta.Privindghinionul, acesta intră în casă odată cu roșcatele și blondele.

Așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul.Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice căatât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfantul Vasile, femeile beau și joacă fusul și furca, pentru a crește cânepa peste an.

Adevărate sau mituri, tradițiile și obiceiurile românilor sunt iubite și respectate de  toți românii cu suflet creștin și bucurie în viață.

Bibliografie:

1.                  I. Ghinoiu, Mică enciclopedie de tradiții românești, Ed. Agora,2008

2.                  E. N. Voronca, Datele și credințele poporului român, vol. I, II, Ed. Saeculum, 2008

Sitografie;
http://www.romaniatv.net/cele-mai-frumoase-traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-de-craciun_58954.html
http://www.romaniatv.net/cele-mai-frumoase-traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-de-craciun_58954.html#ixzz3OG1IHRRs

http://www.realitatea.net/anul-nou-2015-superstitii-si-traditii-de-anul-nou-ce-sa-faci-ca-sa-ai-noroc-in-2015_1599623.html