Prof. înv. Preşc.Mitrofan Mariana Gradiniţa“MiciiCercetaşi”Botoşani
De Craciun se obisnuieste ca, o data cu
impodobireabradului să se aseze la poalesiieslea,
reprezentandscenanasteriiDomnului? Figurinele de ceramicasau din lemnpictat ii
reprezintapePrunculIisus, Fecioara Maria siSfantulIosif, alaturi de CeiTrei
Magi, ingerisianimalele care traiesc in iesle? PerioadaSarbatorilor de
iarnaincepepe 24 decembrie, in AjunulCraciunului, si se terminape 7 ianuarie,
de ziuaSfantuluiIoanBotezatorul? Bradulimpodobit cu globurisibeteala a devenit
un obicei specific Craciunuluiabia in secolul XX (preluat din Occident), desi,
inca de la geto-daci, era considerat un copacsacru? Grupurile de copiimergeau
cu MosAjunuldupamiezulnoptii de 23-24 decembrie? In sateleromanesti nu
doarcopiiimerg la colindat, ci siadultii? In noaptea de Ajuneicolinda din casa
in casa, cu dansurisicantece, fiindcondusi de un vatafsaujude? Se obisnuieste
ca de Ignat, pe 20 decembrie (ziuaSfantuluiMucenicIgnatieTeoforul) sa se
taieporcii de Craciun?!
Crăciunul
la români
Crăciunulromânesceste
o adevăratăsărbătoare a sufletului.
La sate suntpăstratemultmai bine datinileacesteiperioade a anului. Începând cu 20 decembrie, de Ignat, când se taieporcul, încaseleromâneşti se simteapropiereaCrăciunului. Începesămiroasă a afumătură, a sarmaleşi a cozonaci, bucatece se vorservi la masa de Crăciun.
Unadintrecelemairăspânditedatini la româniestecolindatul, un ritual păstrat din moşi-strămoşi, compus din texteceremoniale, dansurisigesturi. Încă de Ignat, tobelerăsună tare şi copiiirepetăcolindele.
Astfel, înajunulCrăciunului, cete de colindători, costumatetradiţionaltrecpe la caselegospodarilorşi le ureazăacestorasănătate, fericireşiprosperitate, înanulcevaurma.
Pelângăcolindelereligioaseexistăvechicolindelaice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostârculsau Căiuţii. Acesteasuntjocuri cu măştişicostumaţiitradiţionale, lucrate de meşterilocali. Rolulacestorcolindeeste de a ironizapersonajele negative ale lumiisatului.
Colindătoriisuntaşteptaţiîncaselelucind de curăţenieşifrumosîmpodobiteşisuntrăsplătiţi de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colăceisauchiarbani. Adulţiisuntinvitaţi la o ţuicăfiartă, vin şicozonac.
Îndimineaţa de 25 decembrie, româniiparticipă la SfântaLiturghieşiapoi la masa de Crăciun. Treptatîncepsă-şifacăapariţiaşicolindătorii cu “Steaua”, care vestescnaştereaLuiIsusşipovestescdespreînchinareaMagilor. Poate nu ştiţi, darobiceiulcadourilor de Crăciunprovine de la închinareaMagilor, care au oferitdaruriPrunculuiSfânt.
Însateleromâneşti, copiiiprimesccadourileînAjun, sub bradulîmpodobitşi li se spunecăMoşul a venitcânderau la colindatsau… cânddormeau.
Încalendarulortodox, celetreizile de Crăciun se încheie cu sărbătoareaSfântuluiŞtefan.
La sate suntpăstratemultmai bine datinileacesteiperioade a anului. Începând cu 20 decembrie, de Ignat, când se taieporcul, încaseleromâneşti se simteapropiereaCrăciunului. Începesămiroasă a afumătură, a sarmaleşi a cozonaci, bucatece se vorservi la masa de Crăciun.
Unadintrecelemairăspânditedatini la româniestecolindatul, un ritual păstrat din moşi-strămoşi, compus din texteceremoniale, dansurisigesturi. Încă de Ignat, tobelerăsună tare şi copiiirepetăcolindele.
Astfel, înajunulCrăciunului, cete de colindători, costumatetradiţionaltrecpe la caselegospodarilorşi le ureazăacestorasănătate, fericireşiprosperitate, înanulcevaurma.
Pelângăcolindelereligioaseexistăvechicolindelaice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostârculsau Căiuţii. Acesteasuntjocuri cu măştişicostumaţiitradiţionale, lucrate de meşterilocali. Rolulacestorcolindeeste de a ironizapersonajele negative ale lumiisatului.
Colindătoriisuntaşteptaţiîncaselelucind de curăţenieşifrumosîmpodobiteşisuntrăsplătiţi de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colăceisauchiarbani. Adulţiisuntinvitaţi la o ţuicăfiartă, vin şicozonac.
Îndimineaţa de 25 decembrie, româniiparticipă la SfântaLiturghieşiapoi la masa de Crăciun. Treptatîncepsă-şifacăapariţiaşicolindătorii cu “Steaua”, care vestescnaştereaLuiIsusşipovestescdespreînchinareaMagilor. Poate nu ştiţi, darobiceiulcadourilor de Crăciunprovine de la închinareaMagilor, care au oferitdaruriPrunculuiSfânt.
Însateleromâneşti, copiiiprimesccadourileînAjun, sub bradulîmpodobitşi li se spunecăMoşul a venitcânderau la colindatsau… cânddormeau.
Încalendarulortodox, celetreizile de Crăciun se încheie cu sărbătoareaSfântuluiŞtefan.
Tradiţiişiobiceiuri
de AnulNou la români
AjunulAnuluiNouesteînsoţitpeste tot
de vechiobiceiurişisuperstiţii. Unii nu le iauînseamă, alţiidoar se prefac.
Cert estecămultedintreelesuntcomunemaimultorpopoareşi le întâlnim de
foartemultăvreme, de la vechiicelţi, la românisau la coreenişichinezi. Pentru a
fi siguri ca AnulNouvaaducetoateacestea, româniirespectă cu
sfiinţenietoatetradiţiiledarşisuperstiţiile legate de Revelion.
Dacăvăînchipuiţică tot zgomotul care însoţeştetrecereadintreaniestedoar un mod de a sărbători, săştiţică nu-iaşa. Etnologii spun căaşa se alungăspiritelerele.
Niciodatăsă nu măturaţiînAjun de AnulNou,pentrucăalungaţiprosperitatea. Nici nu trebuiesădaţilucruriafară din casă, nicimăcargunoiul. Dacă nu aţifăcut-o ieri, amânaţipânăpe 1 sau 2 ianuarie. Altfelveţiavea casa goalătotanul.
- Cine nu îşidoreştebani? Pentruastatrebuiesăaveţimulţibaniînbuzunar, la miezulnopţii.
- Pânăatunci, trebuieplătiteşidatoriile, altfel un an întregveţi tot da bani! Nu e bine nicisădaţi cu împrumut, pentrucă tot săracveţirămâne.
- Dacăspălaţirufe, vă merge răutotanul. Ceimaisuperstiţioşi spun că e bine să nu spălaţirufepână la Bobotează, când se sfinţescapele.
- Nu folosiţifoarfecele, pentrucătăiaţinorocul.
- Pentrunoroc, trebuiesăaveţihainenoi, şimai ales cevaroşu. O culoareveselă care atrageenergiilepozitive.
- Să nu plângeţişisă nu văcertaţi, pentrucăaşava fi tot anul.
- La miezulnopţiideschideţiuşa - anulvechitrebuiesăiasăşisăintrecelnou, iarîndrăgostiţiitrebuiesă se sărute sub vâsc. La început de an fiecare om îşidoreştesănătate, fericireşimultnoroc. Şi cum ora 0 e bine săteprindă sub văsc, planta, consideratăsacrăînantichitate, a fost la mare căutareînultimazi a anului.
Dacăvăînchipuiţică tot zgomotul care însoţeştetrecereadintreaniestedoar un mod de a sărbători, săştiţică nu-iaşa. Etnologii spun căaşa se alungăspiritelerele.
Niciodatăsă nu măturaţiînAjun de AnulNou,pentrucăalungaţiprosperitatea. Nici nu trebuiesădaţilucruriafară din casă, nicimăcargunoiul. Dacă nu aţifăcut-o ieri, amânaţipânăpe 1 sau 2 ianuarie. Altfelveţiavea casa goalătotanul.
- Cine nu îşidoreştebani? Pentruastatrebuiesăaveţimulţibaniînbuzunar, la miezulnopţii.
- Pânăatunci, trebuieplătiteşidatoriile, altfel un an întregveţi tot da bani! Nu e bine nicisădaţi cu împrumut, pentrucă tot săracveţirămâne.
- Dacăspălaţirufe, vă merge răutotanul. Ceimaisuperstiţioşi spun că e bine să nu spălaţirufepână la Bobotează, când se sfinţescapele.
- Nu folosiţifoarfecele, pentrucătăiaţinorocul.
- Pentrunoroc, trebuiesăaveţihainenoi, şimai ales cevaroşu. O culoareveselă care atrageenergiilepozitive.
- Să nu plângeţişisă nu văcertaţi, pentrucăaşava fi tot anul.
- La miezulnopţiideschideţiuşa - anulvechitrebuiesăiasăşisăintrecelnou, iarîndrăgostiţiitrebuiesă se sărute sub vâsc. La început de an fiecare om îşidoreştesănătate, fericireşimultnoroc. Şi cum ora 0 e bine săteprindă sub văsc, planta, consideratăsacrăînantichitate, a fost la mare căutareînultimazi a anului.
- Odataatârnatdeasuprauşilor, se
crede ca vâsculprotejeazăoameniiîmpotrivatuturorrelelor.
Bibliografie
·
„Atlasuletnograficromân”,
Ion Ghinoiu, EdituraAcademieișiEdituraMonitorulOficial,
București, 2003 - recenzie
·
„Zileșimituri:
calendarulțăranuluiromân 2000”, Ion Ghinoiu, EdituraFundației
PRO, București, 1999 - [1]
·
Obiceiuri de
peste an. Dicționar, prof. Ion Ghinoiu, Ed. FundațieiCulturaleRoâane,
1997
·
Sărbătorile
la români, Tudor Pamfile, EdituraSaeculum, 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu