Prof. MÎŢU LENUŢA
GRĂDINIŢA NR. 178, SECTOR 5
Prof. UNGUREANU MONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIRCEA
SÂNTIMBREANU,, SECTOR 5
La
români sărbătorile de iarnă în special Crăciunul sunt sărbătorile de suflet.Amintirea
copilăriei ce ne revine puternic în suflet şi în minte ,zăpezile bogate şi
prevestitoare de rod îmbelşugat,colindele şi clinchetele de clopoţei,mirosul
proaspăt de brad dar şi de cozonaci,nerabdarea aşteptării darurilor sub pomul
de iarnă toate crează în sânul familiei o atmosferă de linişte si iubire.
Decembrie este luna cadourilor şi a sărbătorilor de iarnă (Sfântul Nicolae,
Crăciunul, Anul Nou) şi poate unul dintre cele mai aşteptate momente ale anului
mai ales pentru cei mici care ard de nerăbdare să vadă ce primesc de la Mos
Nicolae în ghetuţele pregătite de cu seară.
Datini şi superstiţii în noaptea de Crăciun
¨
se spune că de Ajun
trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului, în acea zi, fiind supărată nu a
mâncat nimic;
¨
nu se mănâncă nici
peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi;
¨
norocul îl poţi
pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun;
¨
semnificaţia
sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp cănd acest
animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în
general;
¨
nu trebuie să laşi
pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi
ar putea să-ţi alunge norocul din casă.
Italia
Crăciunul
este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată
uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile
pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie “ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici
o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouri în pantofi.
Islanda
Doi
oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat
capetele, dar din sângele lor a răsărit un pom în ale cărui ramuri, în noaptea
fiecărui slostiţiu de iarnă, se aprindeau mii de lumini. Vântul se izbea de
acele limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din mari
depărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.
Mexic
Unii
se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi
cântâd cântece în timp ce Maria şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi
găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecare procesiune, participanţii
dansează, cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă să
rupă cu nişte beţe o figurină “pinata”, de hârtie sau material casabil, umplută
cu dulciuri şi mici cadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită
a lui Moş Crăciun, iar alţii aşteaptă daruri de la “Quetzalcoatl”, conducător
legendar al Mexicului.
Rusia
Chiar
dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurule americane
nu au reuşit să pătrundă. Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor
sporturi şi numere de circ. De-a lungul festivalului ruşii decorează copacii
nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi Moş Crăciun, Ded Moroz
are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca
să dăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi
tradiţionale “Matryoshka”.
Spania
La
spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun
se slujeşte o Liturghie la capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La
sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiii demnitarilor curţii.
SUA
Varietatea
climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă
până la amplasarea lumânărilor în dreptul ferestrelorîn ţinutul îngheţat al
Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiile ei legate de această sărbătoare:
¨
la
New York poţi vedea patinatori strânşi în jurul imensului brad de la Rockfeller
Center;
¨
în
Texas poţi participa la festivalul din San Antonio;
¨
în
New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii;
¨
în
Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe;
¨
la
Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.
Împodobirea
bradului
Pomul
de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care se
reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalaţiilor electrice, nu a
fost dintotdeauna împodobit astfel. Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu
mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în
brad o reprezentare a “Arborelui Lumii” (din vechiul cult al arborilor), alţii
îl consideră o referire directă la “Arborele Paradisului”, împodobit cu mere de
un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de
alungarea lor din Rai.
Pănă în
secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia
Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erau
considerate tradiţii păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi
folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost
înălţat primul pom de Crăciun într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi
era împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea împodobeşte
primul brad de Crăciun aşa cum îl ştim astăzi.
Bibliografie:
1.Constantin Eretescu –“Folclorul literar al
ronânilor”,editura
Compania 2007.
2.Narcisa
Alexandru Stiuca-Sarbatoarea noastra de toate zilele –sarbatori in
cinstea iernii,Editura Cartea de buzunar,2005
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu