Prof. înv. primar: Mohanu Corina Ioana
Școala Gimnazială ”Regina Maria”, Sibiu
Celemaiimportanteobiceiuri ale mărginenilor se redescoperă
cu prilejulsărbătorilor de iarnă.Suntunice“ Colindatulfeciorilor” şi “ Ceatajunilor”.
Sărbătorileţin 12 zile, din AjunulCrăciunuluipână la celebrareaSfântului Ion, care
se petrecepe 7 ianuarie. Colindul, obicei dincelemaivechitimpuri la
toţiromânii, se porneşteînMarginimeaSibiului cu copiiişiîşidesfăşoarăspectacolul
maideparte cu cetele de flăcăi, care înfăţişeazăcraiiîntoatezilele. În a
patrazi de Crăciun, are loc o mare adunare: tinerii din aşezărileMarginimii se
întâlnescînpiaţa din Sălişteşi se prindîn hora unirii.
În mod tradiţional, sărbătorile de iarnăînTilişcaîncep de
la SfântulNicolae.Atunci, tineriinecăsătoriţi din fiecare sat se
adunăşiformează o ceată de feciorisaujuni. Regulileceteiprevăd ca
unuldintretinerisă fie conducătorul, el purtândnumele de "jude".
Tineriialeg o "gazdă", unde se întâlnesczilnic, pânăînAjun de
Crăciun, pentru a repetacolindele."Pe la mijloculsecolului al XX-lea,
ceata se forma chiarînainte de SfântulNicolae.Ceata mare esteformată din
tinerinecăsătoriţi, dar care au făcutarmata, şidrăguţelelor.
Tineriinecăsătoriţi, dar care încă nu făcuserăarmata - iaracumadolescenţii -,
formeazăceatamică. De fiecaredatăexistăunfel de comitet de conducere,
existădiferitefuncţiiînceatăşifiecareesteresponsabil cu ceva: asigurareahranei,
a băuturii, a lemnelorpentrufoc, a fondurilornecesareetc". ÎnîntreagaMărginime,
colindelepe care le repetătineriisuntasemănătoare, cu foartepuţineinfluenţe
locale, existândînsăcolindespecialepentruprimar, pentrupreot,
pentrujudeleceteişipentrufetele de măritat.
Ziua
de Ignatesteimportantăîntradiţialocului, chiardacă, înmultegospodării, nu se
maisărbătoreşte. Potrivittradiţieipopulare, înziua de Ignatdoar se taieporculşi
nu se munceştenimicaltcevaîngospodărie.Bătrânii cred că "omul care nu
areporcgras de Crăciunşicuţitascuţitînvremeapepenilor nu a
cunoscutfericirea". Ignatulesteînsăsărbătoritînpuţinegospodării,
pentrucămajoritateaoamenilorpreferăsătaieporcul cu unasaudouăsăptămâniînainte
de sărbătoripentru ca preparatele din porcsăaibătimppentruafumat, existând,
înfiecarecasă, cârnaţiproaspătafumaţi, caltaboşişislănină.
Fecioriişifetelecolindăsatele
din Mărginime.Tradiţiilecontinuăînseara de Ajun, cândcetele de
fecioricolindăîntoatecaselesatului, îmbrăcaţiîn costume populare.
Colindatulîncepe cu casa primaruluişi a preotului, după care fecioriipornesc
din casăîncasă, pânădimineaţă, iar la final se duc direct la "ceată",
undecolindă "gazda".Prieteniaestemotorulacestortinerişidorinţa de a
fi împreună. ÎnTilişcasuntmultefamilii care încă se ocupă de oierit,
aşacăbăieţii, tineriisuntplecaţiîntimpulanului de acasă, la munte. De
sărbătorivinînsătoţiacasăşi se adunăîncetepentru a da sărbătorilor de
iarnăfarmeculpe care l-au avutîntotdeauna.
În
prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de fecioricolindăînbiserică,
dupăîncheiereaslujbei, fiindascultaţi de tot satul.De asemenea,
copiiisatuluimerg la colindat din
poartăînpoartă.Peuliţelesatuluiîşifacapariţiaşi “craii”, copii de şcoală care
interpreteazăcelebrascenetăbiblică.
În
general, înperioadasărbătorilor, întoatelocalităţile se organizeazăbaluri la
care esteinvitatăîntreagacomunitate.
Sărbătorile
de iarnăînseamnă, înMărginimeaSibiului, pentrutinerişibătrânideopotrivă,
înprimulrândtradiţie, celmai important moment fiindîntrunirea, în a patrazi de
Crăciun, a cetelor de juni de la Sălişte, un obiceipăstratîncă din 1895, care
constituieşi o atracţiepentruturişti.Atuncitoţijuniivorajungeînpiaţacentrală a
oraşului la ora 12.00, îmbrăcaţiîncostumul popular tradiţional al Mărginimii(înculorilealbşinegru)şiînsoţiţi
de lăutari. Ca înfiecare an, piaţa se umpleatât
de juni, câtşi de spectatorişiturişti. Fiecareceatăîşivaprezentajocuriletradiţionaleşimesajul,
după care se vorprinde cu toţiiîn Hora Unirii. Important estecăînniciolocalitate din
MărginimeaSibiuluicomuniştii nu au reuşitsănaţionalizezepământurileşi nu au
existat CAP-uri. Oamenii au luptat cu dârzeniepentrumuncalor,
pentrupământurilelor, darşipentrutradiţiileşiobiceiurilelor.Asta le-a păstrat
de-a lungulanilor".Chiardacătinerii din ziua de azisuntmailegaţi de
oraşdecât de satul natal, chiardacă nu stauacolo tot timpulanului, de
sărbătorivin cu toţiiacasă. Este obligatoriu ca înfiecare sat săexisteceată de
sărbători. Tinerilor li s-arpăreaanormalsă nu se ducă la ceată. Sărenunţe la
acesteobiceiuriesteperceput ca un păcat, pe care tinerii, chiarşiînziua de azi,
l-arresimţiextrem de puternic. Săparticipe la sărbătorile de iarnăţine de
mândrialorlocală, de sentimentulidentitar".
Tot Tilişca, înnoapteadintreani, se practicăobiceiul
"Îngropăriianuluivechi".Tinerii de la ceată, purtând un sicriuplin cu
paieşizdrenţepeumeri, ajungîncentrulsatului, la miezulnopţii,
şidaufocsicriuluipentru a alungaduhurilerele, anulvechişi tot ce nu a fost bun
înacesta.
De
Bobotează, suntsfinţitetoateapele din localităţi, atâtcelecurgătoare, câtşicele
din fântâni, întreagacomunitateparticipând la obiceiul care estecondus de
preoţi. Apoi, preotulsatului merge din casăîncasăpentru a
sfinţiaşezărilelocalnicilor. El esteînsoţit de cantor şi de un grup de copii
care cântă “ÎnIordan”.
ÎnTilişca,
obiceiurile de iarnă se încheie de Sfântul Ion, când, înlocalitate, are
locobiceiulintitulat "UdatulIonilor". Toţicei care se numesc Ion,
Ioanasau derivate ale acestuinumesuntscufundaţiînrâul din localitate,
începându-se cu primarulşipreotullocalităţii. Tineriipregătesc care alegorice,
caiîmpodobiţi cu zurgălăişisuntînsoţiţi de lăutari. Înfiecare an,
obiceiulatragesute de turişti din întreagaţară, impresionaţi de numărul mare de
persoane care se numesc Ion sauIoana, darşi de frumuseţeacostumelorpopulare, a
careloralegoriceşi a dansurilorpopulare.
Bibliografie:
1. BebeNegoescuşiGheorheVlăsceanu“ Terra GeografieEconomică”, Editura : Teora 1998
2. IoanPăltineanu“Tilişca
– Monografie I”, EdituraEtape Sibiu, 2003
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu