,, TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ”

                                         

                                                                                       Prof.înv.preşc.Frunză Mariana

                                                Şcoala Gimnazială Siminicea, G.P.N.Siminicea,Jud.Suceava

     Cine nu a fost copil şi nu a ,,călărit” porcul de Ignat înseamnă că nu a crescut la sat.Aşa încep sărbătorile de iarnă la Siminicea. Obiceiul sacrificării porcului de Ignat, pe 20 decembrie ,încă se mai practică  aici unde gospodarii cresc porci în propriile curţi, pentru ca la sărbătorile de iarnă să aibă carne proaspată . Din  aceasta pot  să-şi prepare tradiţionalele mâncăruri româneşti: toba, răcitura, tochitura, cârnaţi.caltaboşi . După  tranşarea şi sortarea cărnii, gazda pregăteşte, afară, aproape de locul sacrificiului, o masă mare, pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea porcului. Felul de mâncare, tradiţional numit  ,,pomana  porcului", este obţinut prin prăjirea   într-un ceaun mare, de tuci, a bucăţilor de carne tăiate din toate părţile porcului sacrificat: bucăţi de muşchi, ficat, rinichi,inimă,slănină, coastă,falcă.
     Înainte de Crăciun, preotul umblă   cu icoana din casă în casă, pentru a vesti Naşterea Domnului. Aceasta este o practica extrem de veche, de fapt, o vizită pe care preotul o face credincioşilor săi. Preotul poartă cu el o icoană care înfăţişează scena naşterii Mântuitorului şi  în  fiecare casă cântă  troparul sărbătorii, dând icoana credincioşilor ca să fie sărutată.               

      Tradiţia împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei relativ nou, preluat pe la jumătatea secolului al XIX-lea de la ţările germanice. Prin forma sa  triunghiulară, bradul simbolizează  Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnifică  bogăţia şi cunoaşterea, ca şi pomul sacru din Grădina Edenului.

      În ajunul Crăciunului  există obiceiul de a merge cu colindul. Colindele sunt cântece tradiţionale formate din urări de bine şi belşug pentru toţi cei ce le ascultă. În ziua de Crăciun, copiii cântă colindul  ,,Steaua”.  Prin acest colind, ei anunţă venirea  pe lume a pruncului Iisus Hristos. La Siminicea   oamenii au obiceiuri specifice de la care nu se abat.

       Ajunul Anului Nou îi adună pe toţi sătenii în faţa Primăriei la un spectacol inedit :urături,sorcove ,capre, urşi si căiuţi ,toate încheiate cu un frumos foc de artificii.Urătorii îşi continuă noaptea pe la casele fetelor de măritat unde merg însoţiţi de alaiul de muzicanţi.Ziua de Anul Nou nu poate fi trecută cu vederea dacă nu ai primit o ,,sorcovă” să-ţi umple casa de grâu sau de orez,sau dacă nu ai  văzut o ,,capră”cu fel de fel de mascaţi. ,,Ursul” de abia aşteaptă şi el să intre în joc şi astfel se încheie parada mascaţilor.Seara de Anul Nou le vine rândul celor căsătoriţi să umble cu uratul,apoi să participe la ,,Balul  Gospodarilor” ,prilej cu care distractia continuă.Până la  Boboteză  cete de urători şi mascaţi umplu uliţele satului.Aşa e viaţa de sărbători într-un sat din Bucovina.