Obiceiuri şi tradiţii de iarnă în satul Sarafineşti


Iacob Elena-Oana
Profesor înv.preşcolar
Grădiniţa Mesteacăn

       Pentru locuitorii satului Sarafineşti iarna nu este doar anotimpul zăpezii şi al frigului,I şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de  sărbătoarea Naşterii Domnului şi trecerea în noul an.Păstrarea acestor obiceiuri este o mărturie  vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem parte.
     Sărbătorile de iarnă în satul Sarafineşti,comuna Corni,judeţul Botoşani încep odată cu Postul Crăciunului(15 noiembrie) şi ţin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie).Este o perioadă bogată în obiceiuri,având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă:Postul Crăciunului,Crăciunul,Anul Nou,Boboteaza şi Sf.Ioan.
     Înaintea începerii postului gospodinele curăţau oalele,vasele cu cenuşa din vatră pentru pregătirea postului ce urmează. De Sf.Andrei fetele îşi făceau vrăji pentru a-şi afla ursitul(faceau turtiţe sărate pe care îşi notau numele apoi chemau pisica ,fata a cărei turtiţă era începută de pisică urma să se căsătorească în vara următoare ;se legau parii cu aţă roşie pentru a vedea cum arată ursitul-dacă parul era mic şi cioturos înseamnă că era un om rău,dacă ara înalt,drept-aşa va arăta şi viitorul soţ).  Unele dintre aceste obiceiuri se mai păstrează şi astăzi în sat.
       Înainte de Sf.Niculae flăcăii din sat aleg calfa(flăcău care organizează jocul căiuţilor,mascaţilor,tocmeşte muzica-acesta îi adună pe toţi la casa sa unde îi cinsteşte şi îi ospătează pe toată perioada sărbătorilor).În seara Sf.Niculae se face joc la Căminul satului unde merg cei tineri iar seara Balul gospodarilor.
      Un obicei foarte cunoscut este “tăierea porcului”,porcul se taie de Ignat(20 decembrie).Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă,căci şi-a văzut cuţitul.Ignatul este divinitatea solară care a preluat numele şi data de celebrare a Sf.Ignatie Teofanul din calendarul orthodox sinonimcu Ignatul Porcilor-în zorii zilei de Ignat se taie porcul de Crăciun.În acea zi se pregătesc bucatele tradiţionale pentru Crăciun:cârnaţi,caltaboşi,chişcă,tobă,jumări,slănină şi şuncă(unele preparate se pun la afumat).Imediat după sacrificare se face “pomana porcului”,oferă celor care l-au ajutat la tăiat şorici,carne prăjită şi un pahar de vin sau ţuică fiartă.
      În puţinele zile rămase până la Crăciun gospodinele fac piftie (răcitură), sarmale,cozonac cu nucă şi rahat şi diverse prăjituri.În acelaşi timp începe curăţenia în casă şi curte,împodobirea locuinţei şi pregătirea hainelor pentru sărbătoari. Apropierea Sărbătorii Naşterii Domnului este un nou prilej pentru gospodine de a-şi primeni şi împodobi casele, de a agăţa de grindă sau de streaşină crenguţe de busuioc, levănţică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar şi ca să parfumeze aerul încăperilor sau să alunge moliile. Copiii şi tinerii se pregătesc din timp pentru această sărbătoare repetând colindele fie la scoala, fie în casele unora dintre ei, alegându-şi cu grijă partenerii din rândul celor ce cunosc datinile locului şi se bucură de o anumită notorietate şi autoritate în comunitate.
     În Ajunul Crăciunului gospodarii  primesc preotul care vine să anunţe Naşterea Domnului.Oamenii postesc până în seara din ajunul Crăciunului când preotul ajunge cu icoana în casele gospodarilor şi sfinţeşte bucatele de post, respectiv găluştele cu crupe, mâncărurile de bureţi sau prunele uscate. sarmale,iahnie de fasole iar ca dulce  pelincile domnului numită şi“turtă cu jufă”-acestea erau facute înainte din seminţe de cânepă iar acum crema se face din seminţe de bostan(nu se gaseste seminte de canepa).
     Primele semne ale Sărbătorii Naşterii Domnului le dau grupurile de colindători,caremerg la colindat din casă în casă pentru a le ura gazdelor fericire,sănătate şi prosperitate.
     În satul Sarafineşti obiceiul de a colinda este nou,a început în urmă cu aproximativ 8 ani(2005)când preotul satului şi cadrele didactice au îndemnat copiii să meargă să vestească Naşterea Domnului.Astăzi toţi gospodarii primesc urările de sănătate şi bucurii oferind pentru aceste urări copiilor:mere,nuci,colaci,dulciuri sau bani.Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi melodie care conţin mesaje speciale(religioase).Cele mai cunoscute sunt:”Domn,Domn să-nălţăm”,”Astăzi s-a născut Hristos”,”O ce veste minunată”,”Trei păstori”,La Viflaim colo-n jos”.Bătrânii satului povestesc că în tinereţea lor se colinda a doua zi de Crăciun-flăcăii mergeau să colinde fetele cu muzică(numit şi Hoieranu).În toate cele trei seri ale Crăciunuli se organizează joc şi bal la Căminul cultural.
       În prima zi de Crăciun, copiii, în special, băieţii, merg cu steaua, simbol al astrului care i-a călăuzit pe cei trei crai de la Răsărit către ieslea în care s-a născut Iisus. Steaua este confecţionată dintr-un contur de sită pe care se fixează beţe din lemn dispuse sub forma unor raze, este împodobită cu beteală şi hârtie colorată, are un clopoţel şi este aşezată pe un băţ de lemn.
       Obiceiul cel mai iubit de către copii este datina Bradului de Crăciun-acesta simbolizează pomul vieţii.Astăzi în ajunul Crăciunului,în fiecare casă se împodobeşte câte un brad(natural sau artificial) cu beteală, ,ghirlande, figurine, bomboane,beculeţe,artificii şi lumânări.Noaptea Moş Crăciun adduce daruri pe care le pune lângă brad doar celor care merită.  
       Din prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, cei ce continuă colindatul sunt tinerii gospodari căsătoriţi, dar şi persoanele vârstnice care merg în casele rudelor sau vecinilor pentru a celebra Naşterea lui Iisus, colindele celor din urmă având un caracter mai mult religios.
      Un alt obicei păstrat în satul Sarafineşti este jocul căiuţilor-acest joc simbolizează protejarea gospodarilor de spiritele rele.Jocul căiuţilor este însoţit de jocul mascaţilor(doctori,căldărari şi căldărăriţe,mire şi mireasă),în urmă cu 20-30 ani în sat flăcăii se mai costumau  în turci,ofiţeri,urşi cu ursar,haiduci..
     În Ajunul Anului Nou calfa împreună cu căiuţii şi mascaţii fac un joc demonstrative la Căminul cultural pentru a fi înregistraţi la Primărie,apoi umblă din casă în casă-sunt răsplătiţi cu bani.Pe traseu sunt însoţiţi de oameni care merg în urma jocului indiferent de condiţiile meteorologice.La trecerea dintre ani sărbătoresc împreună cu gazda la care au ajuns şi îşi continuă jocul până a doua zi la ultima casă din sat.
     În Ajunul Anului Nou copiii umblă cu “pluguşorul”-obicei străvechi agrar.Copiii merg din casă în casă cu clopoţelul să ure.Urarea de pluguşor este de fapt un adevărat poem care descrie cu har,recurgând la elemente fabuloase,toate muncile agricole.Obiceiul de a merge cu pluguşorul contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou,pluguşorul colorează desfăşurarea acestei sărbători de Anul Nou cu acele elemente care ilustrează una dintre principalele ocupaţii ale locuitorilor agricultura şi creşterea animalelor..În schimbul acestor urări copii I primesc daruri simbolice:colaci,fructe,dulciuri sau bani.
      Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineaţa zilei de 1ianuarie copiii merg şi seamănă symbolic cu boabe de grâu,pe care le aruncă în casă sau asupra celor din casă.
     Boboteaza sau Botezul Domnului este vestită cu o zi înainte de către preot.Acesta este întâmpinat de către gospodină cu o lumânare aprinsă  iar după plecarea preotului, alege un loc în casă unde face semnul crucii.Această cruce fereşte casa de cumpănă,fugere,tunete.
     De Bobotează toţi oamenii merg la biserică la slujba de sfinţire a apelor,apoi pleacă acasă cu aghiazmă(apă sfinţită).Aghiazma este baută timp de 9 zile pe nemâncate pentru curăţarea sufletului şi a trupului.În aceste zile nu se spală rufe şi nu se aruncă apa.Cu aghiazmă gospodarii stropesc si gradina,grajdul animalelor şi toarnă şi în fântână.

Sursa  de informare:  -Istorisirile bătânilor satului

                                         

2 comentarii: