prof. Stoica
Angelica – Grup Scolar “Udrea Băleanu” Băleni
prof. Codreanu
Camelia – Scoala “Prof. Ilie Popescu” Şotânga
Aflată
la o distanţă de aproximativ 20 km de municipiul Târgovişte, Băleni
este o comună din judeţul
Dâmboviţa, România,
formată din satele Băleni-Români
(reşedinţa) şi Băleni-Sârbi.
Comunitate multiculturala (români 66,46%, romi 14,6%, bulgari10,7% și sârbi 5,1%), martora
mai multor limbi si, implicit culturi, fie mostenite, fie insusite, comuna
Baleni incearca sa reziste in timp prin conservarea tuturor obiceiurilor si
traditiilor.
Având în vedere ca cea mai numeroasa
migraţie in nordul Dunării a avut loc după războiul ruso-turc, încheiat prin
pacea de la Adrianopol (1829) - de data aceasta au trecut în nordul Dunării
sate întregi de bulgari şi s-au aşezat în Principatele Romane - se poate
presupune că cele 57 de familii de bulgari stabilite la Târgovişte au venit cu
acest prilej. Este ştiut ca tot atunci au venit şi cele 102 familii care au
întemeiat satul Băleni Sârbi.
Cauza pentru care sunt numiţi sârbi,
deşi este foarte c1ar ca sunt bulgari, s-ar putea explica prin faptul ca, în
general, în tarile romane erau numiţi sârbi toţi cei veniţi din sudul Dunării,
indiferent din ce parte a Peninsulei Balcanice veneau; limba fiind
asemănătoare, confuzia este explicabila. N-ar fi exclus ca ei înşişi sa se fi
dec1arat sârbi; la 1829, prin Pacea de la Adrianopol. Serbia era autonoma, pe
când teritoriile bulgăreşti continuau să rămână paşalâcuri turceşti.
Declarându-se sârbi, puteau spera sa treacă Dunărea mai uşor decât ca bulgari.
Tinerii din Băleni,
Dâmboviţa, păstrează încă vie tradiţia “pluguşorului” si o transmit cu bucurie
din generatie in generatie. Sătenii de aici sunt treziţi dis-de-dimineata de
cetele de colindători înhămaţi la plug. Ca sa aibă spor la colindat, plugul
trebuie să fie gătit, iar caii, adică personajele de la plug, sunt îmbracati in
straiele moştenite de la părinţi şi bunici. Printre « actorii »
acestui joc se numara si copii de 5-6 ani.
Pluguşorul de la Băleni este un obicei străvechi agrar, legat de manifestările ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul nopţii dintre ani, cetele de tineri şi copii intrau din casă în casă pentru a arunca grâu şi pentru a trage o brazdă cu plugul. Toţi colindătorii sunt înhămaţi la pluguri precum caii, iar unul dintre tineri are rolul arnautului, fiind şi cel care strânge banii. Acestia pregătesc plugul din timp, îl împodobesc frumos, ca să arate bine şi merg sa-i colinde pe oameni. Ei le dau bani, vin sau cozonac, fiecare ce are, in schimbul unor cantece si urari de la mulţi ani. Apoi intră cu plugul în curte şi le fac o brazdă cu plugul ca să le meargă bine tot anul viitor în agricultură. Colindul începe obligatoriu de la primul om al localităţii. Dacă pe o uliţă se întâlnesc două pluguri acestea sunt legate între ele şi trase de cei flăcăi. In toata aceasta disputa,cei mai puternici câştigă toţi banii celorlalţi. Pluguşorul din dimineaţa zilei de 31 decembrie este un obicei care se mai practică în puţine zone ale României. Obiceiul se păstrează de foarte mult timp. Pentru anul care vine, această tradiţie semnifică belşug şi sănătate. Bătrânii satului îşi aduc aminte cu plăcere de momentele copilăriei când colindau localitatea de la un capăt la altul primind în schimb covrigi, bani şi câte o cană de vin fiert. Există superstiţia că o casă necolindată poate fi cuprinsă de ghinion anul viitor. Oamenii de aici sunt convinşi că acest obicei nu se va pierde niciodată.
Pluguşorul de la Băleni este un obicei străvechi agrar, legat de manifestările ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul nopţii dintre ani, cetele de tineri şi copii intrau din casă în casă pentru a arunca grâu şi pentru a trage o brazdă cu plugul. Toţi colindătorii sunt înhămaţi la pluguri precum caii, iar unul dintre tineri are rolul arnautului, fiind şi cel care strânge banii. Acestia pregătesc plugul din timp, îl împodobesc frumos, ca să arate bine şi merg sa-i colinde pe oameni. Ei le dau bani, vin sau cozonac, fiecare ce are, in schimbul unor cantece si urari de la mulţi ani. Apoi intră cu plugul în curte şi le fac o brazdă cu plugul ca să le meargă bine tot anul viitor în agricultură. Colindul începe obligatoriu de la primul om al localităţii. Dacă pe o uliţă se întâlnesc două pluguri acestea sunt legate între ele şi trase de cei flăcăi. In toata aceasta disputa,cei mai puternici câştigă toţi banii celorlalţi. Pluguşorul din dimineaţa zilei de 31 decembrie este un obicei care se mai practică în puţine zone ale României. Obiceiul se păstrează de foarte mult timp. Pentru anul care vine, această tradiţie semnifică belşug şi sănătate. Bătrânii satului îşi aduc aminte cu plăcere de momentele copilăriei când colindau localitatea de la un capăt la altul primind în schimb covrigi, bani şi câte o cană de vin fiert. Există superstiţia că o casă necolindată poate fi cuprinsă de ghinion anul viitor. Oamenii de aici sunt convinşi că acest obicei nu se va pierde niciodată.
Un alt obicei stravechi al
etniei bulgare, din perioada sarbatorilor de iarna si pastrat cu consecventa
este obiceiul de mers cu “MIU”. Acest Miu este un băţ frumos impodobit si care
poate fi asemanat cu sorcova, doar ca el este folosit in scopul colindului si
nu al uratului. Dis-de-dimineata, copiii, de la cel mai mic la cel mai mare isi
iau “Miul” si pleaca la colindat. Intra in fiecare curte si striga in limba bulgara
“Neatala”, iar oamenii din casele colindate le ofera bucati de carne, sau alte
produse din porcul tocmai taiat de Sf. Ignat. Traditia bulgarilor din Baleni
este o reminiscenta a celei originare: colindatorii bulgari, numiti si koledari,
merg din casa in casa purtand pe umeri cate un baston din lemn de stejar, bogat
ornamentat si sculptat cu figuri din mitologia bulgara, numit koledarka. Koledarii sunt tineri necasatoriti sau casatoriti recent, care,
colinda costumati cu haine traditionale.
Izvorâte din experienţă şi
înţelepciune de viaţă, din bucurie sau durere, din setea de linişte sau din
dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare transmit
valori şi creează punţi de legătură între generaţii.
Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele sunt documente grăitoare privind istoria şi cultura tuturor popoarelor. Imensul tezaur folcloric constituie o componentă valoroasă, o moştenire de preţ, pentru toţi cei care trăiesc şi vieţuiesc pe acest pamant .
Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele sunt documente grăitoare privind istoria şi cultura tuturor popoarelor. Imensul tezaur folcloric constituie o componentă valoroasă, o moştenire de preţ, pentru toţi cei care trăiesc şi vieţuiesc pe acest pamant .
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu