Prof.Baltariu Violeta
De-a lungul timpului folclorul botoșănean
a intrat în atenția mai multor cercetători
interesați de bogăția și diversitatea lui.
Fiind o zonă de interferețe folclorice
între specificul bucovinean și cel al Văii Siretului și Moldovei, cât și de
influențe basarabene (zonă falsificată de influențele rusești),zona folclorică
a Botoșanilor și-a păstrat totuși ,elementele în linie simplă.
De remarcat sunt datinile și
obiceiurile,iar dintre acestea teatrul folcloric,acesta fiind mai puțin
cercetat și conservat.
Teatrul folcloric din Botoșani și-a
continuat existența chiar și în perioada comunistă,nefiind întrerupt sau
modificat în fondul său tradițional și chiar în mesajele transmise ,mesaje ce conțin elemente în general de moralitate
în contextul unor momente istorice.
Definim Teatrul folcloric acele obiceiuri
tradiționale dramatizate și transmise pe
cale orală de-a lungul anilor,obiceiuri care au o origine îndepărtată,dar
care,în timp,și-au schimbat personajele,evenimentele,subiectele,păstrându-se
atât cât s-a putut ,temele,ideile.
Teatrul folcloric nu cuprinde numai
evenimentele sau subiecte încadrate în spațiul de manifestare a obiceiurilor de
iarnă ,începând cu nașterea lui Iisus Hristos și încheind cu Boboteaza ,ci și
alte aspecte,teme,subiecte,legate de
obiceiurile de peste an:Paștele ,Paparudele,Drăgaicele,Nunta,Botezul,aspecte din viața unor eroi
locali deveniți evenimente de tradiție.Din acest ansamblu de momente
prilejuite de tot soiul de evenimente
tradiționale de peste an , s-a născut, cu caracteristici de zonă și mesaj
(uneori și artistic)așa-zisul teatru folcloric.
Specifică satului Corni este
Banda lui Jianu,formată din tineri căsătoriți ,care ,în noaptea Anului Nou
umblă pe la casele celor mai de vază gospodari ,pe la prieteni și prietene.Un
tânăr dă ,,bună seara” la fereastră și
întreabă gazda dacă primește ,,Banda lui Jianu” .Dacă răspunsul e
afirmativ,tinerii încep a cânta și a
intra în casă.Personjele sunt Jianu ,care este căpitanul bandei. Se îmbracă haiducește și are pistoale în mâini.Anul Vechi are
barbă lungă ,căciulă țuguiată,suman opinci în picioare.Un alt personaj este
Anul Nou este un tânăr îmbracat în costum național.Banda mai este formată din
doi turci care poartă chipiu cu pompon și funde din panglici de mătase,tunică
roșie ,diagonală dublă cu rozete ,ighileți.Un brâușor își resfiră franjurile
peste fusta albă .Poartă ițari,bocanci și sabie.
Mireasa
,logodnica Jianului este un tânar travestit,iar Alexa este un tânăr ce
dorește a intra în bandă.Mai participă și doi haiduci îmbrăcați specific.
De remarcat este faptul că epicul scenariilor nu duce de fiecare dată la
acela scontat în basmul popular în care binele învinge răul,ci are menirea de-a face coerent discursul scenariului
,mesajul și mai ales de –a crea
teatralitate,spectaculozitate,ceea ce este important și definitoriu în teatrul
prezentat.În astfel de ocazii,de sfârșit de an ,ceea ce este de urmărit în
construcția scenariilor de teatru folcloric este perspectiva binelui în
contextul urării de început de an .Conflictul rămâne doar premisa de la care se
pleacă în astfel de scenarii.
Bibliografie:Teatrufolcloricși jocuri de căiuți din
județulBotoșani,SilviaȘiVasile Andriescu,1997.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu